România se confruntă cu cea mai ridicată rată a șomajului juvenil din Uniunea Europeană
România a devenit țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani, atingând 26,3%, conform datelor oficiale Eurostat publicate în decembrie 2024. Aceasta depășește ratele din țări precum Spania și Grecia, unde șomajul juvenil a fost o problemă constantă.
Organizația Monitorul Social subliniază că este necesară o politică socială și economică națională, dedicată tinerilor, care să abordeze problemele de abandon școlar și calitatea învățământului, precum și competențele și „angajabilitatea” tinerilor. Aceasta ar trebui să includă adaptarea programei școlare la nevoile pieței muncii.
În decembrie 2024, rata șomajului la toate categoriile de vârstă în România era de 5,7%, ușor sub media europeană de 5,8%, și mult mai mică decât în țări precum Spania (10,6%), Grecia (9,3%), Finlanda (8,7%), Suedia (8,6%) și Estonia (7,8%). Comparativ, Cehia (2,6%), Polonia (2,7%) și Malta (3%) au avut rate semnificativ mai mici.
Cu toate acestea, situația este drastic diferită în rândul tinerilor, România fiind „campioană” europeană cu o rată a șomajului de 26,3%, urmată de Spania (25,2%), Suedia (23,5%) și Grecia (22,5%). Media UE pentru șomajul juvenil este de 14,6%, iar Ungaria se află imediat sub această medie, cu 14,4%, iar Bulgaria cu 9,6%.
În ceea ce privește diferențele de gen, România prezintă un caz aparte, având o rată a șomajului în rândul tinerilor identică pentru femei și bărbați. Spre comparație, în Lituania, rata șomajului era de 5,5% pentru bărbați și 18,6% pentru femei, iar în Grecia, 19,9% dintre bărbați și 26,3% dintre femei erau șomeri. În Luxemburg și Belgia, rata șomajului este mai mare în rândul bărbaților tineri decât al femeilor.
Rata șomajului ridicată în rândul tinerilor nu este un motiv de bucurie, iar situația actuală depășește nivelul european din 2013, în plină criză economică. România a avut o rată a șomajului juvenil ridicată încă din 2007, când a devenit membră a Uniunii Europene, dar este pentru prima dată când ocupă prima poziție în acest clasament, în contextul în care țările tradițional afectate de șomajul juvenil, precum Spania, Grecia și Italia, au înregistrat îmbunătățiri.
România se confruntă, de asemenea, cu rezultate slabe la indicatorul NEET, care măsoară procentul de tineri sub 29 de ani care nu sunt nici angajați, nici înscriși în educație, având cea mai mare rată din UE în 2024, de 19,4%, comparativ cu media europeană de 11%.
Este evidentă necesitatea unor măsuri care să vizeze abandonul școlar, calitatea învățământului și angajabilitatea tinerilor, precum și o campanie de comunicare publică pentru a combate reticența angajatorilor de a recruta tineri sub 25 de ani.
