O națiune NATO fără forțe armate își întărește apărarea
Islanda, singura țară din NATO fără armată, a fost nevoită să-și reevalueze strategia de apărare în fața tensiunilor globale crescânde. Deși a evitat implicarea în conflicte externe, activitatea militară din regiunea arctică și relațiile mai reci dintre Europa și Statele Unite au determinat insula să dezvolte planuri serioase de apărare.
Islanda este un membru fondator al NATO, dar nu dispune de o armată proprie. În trecut, insula s-a concentrat pe pescuit, însă acum a devenit un centru tehnologic datorită resurselor de energie geotermală și hidroelectrică. În timpul Războiului Rece, NATO a avut o bază militară în Islanda, însă preocupările locuitorilor legate de navele de război străine erau minime.
Cu toate acestea, activitatea militară crescută din regiunea arctică, generată de schimbările climatice care facilitează noi căi navigabile, a dus la o intensificare a prezenței militare în zonă. După redeschiderea bazei aeriene Keflavik din apropierea capitalei Reykjavik în 2014, avioanele militare americane și europene au început să supravegheze spațiul aerian al Islandei, inclusiv navele și submarinele NATO care opresc în porturile insulei.
Islanda, un obstacol critic în calea submarinelor rusești
Geografic, Islanda joacă un rol crucial în securitatea Statelor Unite. Submarinele rusești sunt obligate să navigheze aproape de suprafață atunci când traversează Dorsala Atlantică, unde pot fi mai ușor detectate. Islanda devine astfel un obstacol vital pentru aceste submarine, care își desfășoară activitatea în apropierea coastelor sale.
În prezent, islandezii discută despre necesitatea unui rol mai activ în apărare și despre posibilitatea reluării discuțiilor privind aderarea la Uniunea Europeană, suspendate din 2013. Premierul Kristrun Frostadottir intenționează să organizeze un referendum pe această temă până în 2027. Deși nu există susținere publică pentru înființarea unei armate, premierul a subliniat importanța alianțelor active.
Paza de coastă a Islandei, responsabilă anterior doar cu protejarea zonelor de pescuit, joacă acum un rol esențial în apărarea națională, gestionând baza aeriană Keflavik și sistemele de apărare antiaeriană. În plus, Statele Unite și alte națiuni NATO și-au crescut prezența militară în zonă, sporind astfel importanța Islandei în apărarea Europei și Americii.
Un nou referendum pentru aderarea la UE
În contextul amenințărilor externe, islandezii privesc cu îngrijorare evenimentele din Groenlanda, unde localnicii nu doresc un rol activ în NATO, iar Danemarca își extinde prezența militară. Politica lui Trump, caracterizată prin amenințări și tarife comerciale, a intensificat neliniștea islandezilor, făcând aderarea la UE o opțiune tot mai atractivă. Totuși, premierul Frostadottir a avertizat că viitorul referendum nu ar trebui să fie perceput ca o alegere între SUA și Europa.
