Deficit bugetar de 6,4% după 11 luni din 2025
România a încheiat primele 11 luni ale anului 2025 cu un deficit bugetar de 121,77 miliarde de lei, echivalentul a 6,40% din PIB. Aceasta reprezintă o scădere cu 0,74 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2024, când deficitul era de 7,15% din PIB.
Cauzele reducerii deficitului
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a subliniat că reducerea deficitului a fost influențată de inflație și de creșterea taxelor, mai degrabă decât de o corecție structurală a cheltuielilor publice. Inflația ridicată din 2025, estimată la aproximativ 10%, a avut un impact direct asupra veniturilor statului, crescând valoarea acestora fără o creștere reală a consumului. De exemplu, încasările din taxa pe valoarea adăugată (TVA) au crescut datorită prețurilor mai mari, chiar și în absența unei creșteri a consumului.
Creșterea veniturilor bugetare
Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 13%, ajungând la 591,91 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 1,34 puncte procentuale. Încasările din impozitul pe salarii și venit s-au ridicat la 53,43 miliarde de lei, în creștere cu 19,4%, ceea ce depășește ritmul de creștere al salariilor din economie, estimat la 4%. Aceasta se datorează eliminării unor facilități fiscale.
Impozitul pe profit a crescut cu 14,2%, ajungând la 39,30 miliarde de lei, influențat atât de inflație, cât și de reducerea facilităților fiscale. Încasările nete din TVA au totalizat 120,59 miliarde de lei, crescând cu 11,1% față de 2024, dar această creștere este modestă în raport cu inflația.
Evoluția cheltuielilor publice
Cheltuielile bugetului general consolidat au ajuns la 713,68 miliarde de lei, crescând cu 9,9%, în linie cu inflația. Ca pondere în PIB, cheltuielile au urcat de la 36,93% la 37,52%. Cheltuielile de personal au crescut cu doar 4,1%, sub rata inflației, în timp ce cheltuielile cu bunuri și servicii au avansat cu 4,7%. Codirlașu a remarcat o disciplină bugetară relativă comparativ cu anii anteriori.
Reducerea subvențiilor și impactul pe termen lung
Un factor esențial în ajustarea bugetară a fost reducerea subvențiilor, în special în sectorul energetic. În ciuda diminuării sprijinului pentru consumatori, veniturile din energie au rămas ridicate, contribuind la stabilitatea bugetului. Codirlașu a avertizat că rezultatul final al deficitului bugetar pe 2025 depinde de gestionarea cheltuielilor din luna decembrie, o perioadă în care statul cheltuie cel mai mult.
Concluzie
În concluzie, dacă guvernul va menține un control strict al cheltuielilor în decembrie, România ar putea încheia anul cu un deficit mai mic decât obiectivul de 8,4% din PIB, ceea ce ar avea implicații pozitive asupra stabilității financiare pe termen lung.
