Alerte de la BNR privind riscurile bugetare
Reconfirmarea ratingului de țară într-o categorie recomandată investițiilor este un semnal de încredere pentru România, dar nu elimină riscurile legate de dezechilibrele bugetare și externe, subliniază Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR. Acesta a menționat că măsurile fiscal-bugetare recente au reușit să evite retrogradarea ratingului de țară în categoria „junk”, ceea ce ar fi avut un impact sever asupra dezvoltării economice a țării.
Contextul fiscal actual
Marinescu a evidențiat nevoia urgentă de corectare bugetară, având în vedere deficitul de 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană. Ajustarea deficitului a început prin înghețarea salariilor și pensiilor, dar construcția bugetară pentru 2025 a fost fragilă, deficitul estimat crescând de la 7% la 9% din PIB. Această situație impune măsuri de corectare bugetară extinse și bine coordonate.
Compararea cu alte țări
Marinescu a precizat că România este diferită de Grecia din 2009, având un cadru economic mai rezilient. Datoria guvernamentală a României se situează la 55% din PIB, comparativ cu 130% în cazul Greciei, iar datoria externă este de 58%. De asemenea, sectorul bancar românesc se menține stabil, dar interconexiunea cu sectorul guvernamental a crescut, ceea ce poate genera riscuri.
Necesitatea reformelor structurale
Viceguvernatorul BNR a subliniat că ajustarea bugetară nu poate consta doar în reducerea cheltuielilor, având în vedere că România are unele dintre cele mai scăzute venituri fiscale din UE. Este necesară o reformă profundă a sistemului administrativ, axată pe creșterea eficienței și capacității administrative.
Politicile de ajustare fiscală
Marinescu a avertizat împotriva aplicării unor măsuri de austeritate similare cu cele din Argentina, subliniind că o ajustare echilibrată între reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor este esențială. Este vital ca măsurile de consolidare fiscală să fie acompaniate de politici care să susțină creșterea economică și investițiile, în special în infrastructură.
Impactul asupra economiei românești
România se confruntă cu o stagnare economică, iar prognozele arată o posibilă stagflație. Chiar dacă investițiile au crescut cu 5,5% în primul trimestru din 2025, această evoluție nu este suficientă pentru a asigura o redresare durabilă. De asemenea, acumulările de capital sunt influențate de implementarea fondurilor europene și de fluxul de investiții directe, care au scăzut în ultimii ani.
Concluzie
Implementarea unor politici publice care echilibrează ajustarea deficitului bugetar și sprijinirea creșterii economice este esențială pentru România, în contextul actual de incertitudine economică. Stabilitatea politică și reformele structurale devin priorități cheie pentru a depăși provocările economice și a asigura dezvoltarea sustenabilă.
