Percheziții în cadrul unei investigații majore
Procurorii din Secţia de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie au realizat, pe 18 decembrie 2025, 37 de percheziţii în cadrul unei investigaţii care vizează dobândirea frauduloasă a cetăţeniei române. Această acțiune se concentrează asupra unui grup infracţional organizat format în 2020 din 7 cetăţeni ucraineni, majoritatea având rezidenţă în România, care colaborează cu avocaţi din Baroul Bucureşti, notari şi translatori.
Activitățile ilegale ale grupului infracțional
În primele 11 luni ale anului 2025, grupul a depus peste 900 de cereri de cetăţenie română. De asemenea, a fost creată o reţea de falsificatori de certificate de cetăţenie, utilizate în principal de cetăţeni ruşi, cu sprijinul sau în complicitate cu funcţionari publici.
Extinderea anchetei și numărul suspecților
Ancheta a condus la extinderea urmăririi penale faţă de 8 membri ai grupului infracţional, inclusiv 5 avocaţi din Baroul Bucureşti, 14 funcţionari publici de la Serviciul Stării Civile Sector 6, precum și alți 107 suspecți implicați în activitățile ilegale.
Infracțiuni asociate
Procurorii cercetează infracțiuni precum constituirea unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, divulgarea de informaţii secrete de serviciu sau nepublice, precum și acces ilegal la un sistem informatic. Ancheta se axează pe modul de redobândire sau acordare a cetăţeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate.
Legislația referitoare la cetățenie
Conform legislației în vigoare, persoanele care au fost cetățeni români și au pierdut această calitate din motive neimputabile lor, precum și descendenții lor până la gradul III, pot redobândi cetăţenia română. Cererile trebuie să fie însoţite de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor legale.
Falsificarea documentelor de stare civilă
Probele adunate indică faptul că grupul infracţional avea acces la baze de date din Republica Moldova sau Ucraina, unde se falsificau majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii descendenţei din cetăţeni români. S-au observat și situații în care, după refuzurile inițiale din cauza lipsei documentelor, beneficiarii reveneau cu documente ce păreau emise de autorități străine, generând suspiciuni de falsificare.
Concluzie
Aceste acțiuni judiciare subliniază complexitatea și amploarea rețelelor de falsificare a documentelor și a fraudelor legate de cetățenia română, având implicații semnificative asupra integrității procesului de naturalizare și securității naționale.
