Întârzieri în proiectele de transport ale UE
Marile proiecte din rețeaua europeană de transport sunt semnificativ întârziate și riscă să nu îndeplinească obiectivele stabilite pentru 2030, în ciuda alocării a miliarde de euro din fonduri ale Uniunii Europene, avertizează auditorii europeni. Un raport al Curții Europene de Conturi (ECA) subliniază că aceste întârzieri afectează conectivitatea, comerțul și reducerea emisiilor din transport.
Impactul întârzierilor asupra conectivității
Proiectele esențiale, menite să îmbunătățească conectivitatea în Uniunea Europeană, sunt cu mult în urma graficului, în condițiile în care s-au investit 15,3 miliarde de euro din fonduri europene din 2020. Legislația UE pentru îmbunătățirea rețelelor de transport, Trans-European Transport Network (TEN-T), adoptată în 2013, a suferit întârzieri din cauza pandemiei COVID-19 și a invaziei Rusiei în Ucraina, care a dus la creșteri ale prețurilor la energie și construcții. Auditorii notează o creștere reală a costurilor de 47% față de estimările inițiale pentru cele opt megaproiecte evaluate.
Supravegherea și gestionarea defectuoasă
Raportul ECA indică o supraveghere insuficientă din partea Comisiei Europene, care ar fi trebuit să monitorizeze mai activ finalizarea coridoarelor rețelei centrale de către statele membre. Auditorii au transmis recomandări pentru îmbunătățirea gestionării financiare a cofinanțării europene pentru megaproiecte. Neîndeplinirea obiectivelor TEN-T subminează grav țintele UE pentru 2030, afectând economia și obiectivele climatice.
Proiecte majore și implicațiile lor
Raportul ECA a evaluat opt proiecte majore, inclusiv patru feroviare, o cale navigabilă, o autostradă (A1 România) și două conexiuni multimodale, implicând 13 state membre, printre care România. Concluzia este clară: obiectivul pentru 2030 privind finalizarea rețelei centrale TEN-T va fi ratat. Întârzierile medii au crescut de la 11 ani, conform raportului din 2020, la 17 ani pentru cinci dintre proiectele analizate.
Termene amânate semnificativ
Linia feroviară Basque Y, care trebuia să fie operațională în 2010, este acum estimată a fi gata cel mai devreme în 2030. Deschiderea legăturii feroviare Lyon–Turin este prognozată pentru 2033, iar Tunelul de bază Brenner pentru 2032. Canalul Sena–Nord Europa, inițial programat pentru 2010, este acum estimat a deveni operațional în 2032.
Finanțarea viitoare a TEN-T
Finalizarea TEN-T necesită investiții masive, estimându-se 500 de miliarde de euro până în 2030 și 1.500 de miliarde de euro până în 2050. Noul mecanism Connecting Europe Facility ar trebui să fie majorat pentru a atinge aceste obiective.
Concluzie
Întârzierile în proiectele de transport ale Uniunii Europene au implicații profunde asupra economiei și mediului, compromițând obiectivele de dezvoltare sustenabilă și conectivitate până în 2030.
