Declarația Președintei Maia Sandu
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că ar vota pentru unirea cu România într-un eventual referendum, subliniind că această măsură este esențială pentru supraviețuirea țării. În contextul actual marcat de agresiunea Rusiei, Sandu consideră că o țară mică nu poate rezista singură ca democrație suverană, iar unirea ar oferi o garanție reală de securitate și stabilitate.
Contextul geopolitic
Pe fondul scăderii electoratului pro-rus în Republica Moldova, de la 33% la 24%, tema unirii cu România devine o soluție geopolitică relevantă. Această idee, inițial lansată de Traian Băsescu și recent reluată de Nicușor Dan, câștigă din nou atenție, având în vedere lipsa unor lideri proruși influenți la Chișinău. Decizia finală în legătură cu unirea va fi, totuși, la discreția cetățenilor moldoveni.
Opinile cetățenilor
Conform datelor sociologice recente, opiniile cetățenilor în legătură cu unirea sunt profund fragmentate. În România, un sondaj Avangarde din septembrie 2025 arată că 47% dintre cetățeni susțin unirea, în timp ce un procent similar se opune. În Republica Moldova, situația este și mai clară: doar 30% dintre moldoveni ar vota „pentru” unirea cu România, în timp ce 60% resping această opțiune.
Evoluția atitudinilor
Perspectiva istorică arată o schimbare graduală a atitudinilor. La începutul anilor 2000, sub guvernarea comunistă a lui Vladimir Voronin, opțiunea unionistă era marginală, reprezentând doar 2% din electorat. Totuși, în ultimele două decenii, această opțiune a câștigat teren, în paralel cu adoptarea valorilor europene, transformând unirea dintr-o idee de nișă într-un subiect central al dezbaterii politice și identitare.
Concluzie
Discuția despre unirea Moldovei cu România rămâne o provocare complexă, cu o opinie publică divizată, care reflectă atât temeri cât și aspirații legate de viitorul geopolitic al regiunii.
