UGIR-1903 solicită demisia Guvernului Bolojan
Confederația Națională Patronală UGIR-1903 a cerut demisia Guvernului Bolojan, acuzându-l că acțiunile sale pun în pericol România. Într-un comunicat, organizația a solicitat clarificări cu privire la procentul din PIB alocat Ucrainei și Republicii Moldova, subliniind că aceste cheltuieli sunt ținute la secret într-o perioadă în care populația României se confruntă cu dificultăți financiare.
Alocările bugetare către Ucraina și Republica Moldova
Reprezentanții UGIR au menționat calculele analistului economic Valentin Stan, care estimează că România alocă anual Ucrainei aproximativ 3% din PIB și circa 2% din PIB pentru Republica Moldova. Aceștia consideră că aceste cheltuieli nejustificate contribuie la un deficit bugetar de 5%.
Critica donațiilor externe și achizițiilor costisitoare
UGIR-1903 a criticat Guvernul Bolojan pentru donațiile externe, cum ar fi transferul recent de 10 milioane de euro acordați Republicii Moldova de către Ministerul Educației, în contextul în care școlile din România sunt subfinanțate și 15.000 de cadre didactice au fost concediate. De asemenea, organizația a contestat achizițiile de autobuze școlare electrice, susținând că prețurile sunt exagerate, depășind 200.000 de euro fiecare.
Politica fiscală și impactul asupra populației
Reprezentanții UGIR au criticat și politica fiscală a Guvernului, afirmând că aceasta pune presiune asupra populației și a mediului de afaceri. Aceștia au subliniat că, în ciuda creșterii impozitelor, deficitul bugetar nu scade. De asemenea, majorarea tarifului rovinietei pentru camioane și autobuze, care va ajunge, din 2026, la 6.400 de euro, a fost considerată o decizie care va genera scumpiri în lanț, afectând economia și populația României.
Acțiuni viitoare ale UGIR-1903
UGIR-1903 a avertizat că, dacă Guvernul nu demisionează până pe 8 septembrie, se va alătura protestelor organizate de cadrele didactice și de angajații din administrația publică.
Demersurile UGIR-1903 evidențiază tensiunile crescânde între autoritățile române și societatea civilă, subliniind nevoia de transparență în gestionarea fondurilor publice și de responsabilitate în politicile guvernamentale.
