Transformările lui Francisc în conclav și impactul lor asupra alegerilor de la Vatican
Numele „papabililor”, sau cardinalii favoriţi de a urca pe Sfântul Scaun după moartea papei Francisc, au circulat în presă de mai multă vreme, în contextul sănătăţii tot mai şubrede a papei. Alegerea unui nou papă va fi influenţată de modificările aduse de Francisc geografiei conclavului cardinalilor electori, care s-a schimbat radical în cursul pontificatului său de 12 ani, deschizându-se spre zonele de la periferie, unde catolicismul devine mai puternic.
Potrivit Bisericii Catolice Franceze, cardinalii nu sunt singurele persoane care pot fi alese în fruntea Bisericii Catolice de către conclav. În teorie, nici măcar nu trebuie să fii preot. Biserica stabileşte doar patru condiţii pentru a fi ales papă: să fii bărbat, să fii botezat, să fi împlinit vârsta de 18 ani până la momentul alegerii şi să obţii celebra majoritate de două treimi a corpului electoral format din cardinali electori. Aşadar, nimic nu împiedică un catolic laic să fie ales.
În practică, alegerea este complexă, având în vedere diferitele curente existente în cadrul Bisericii Catolice. Conclavul pentru alegerea succesorului lui Francisc va avea loc la 15-20 de zile după vacantarea oficială a scaunului apostolic, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să înceapă înainte de 6 mai. 135 de cardinali sunt eligibili pentru a participa la scrutinul secret, care se poate întinde pe mai multe zile, înainte ca fumul alb să anunţe lumea că a fost ales un nou papă.
Printre cardinalii sub 80 de ani se numără unii favoriţi, cunoscuţi sub numele de „papabili”. Conform agenţiei italiene de presă ANSA, principalii „papabili” sunt: secretarul de stat al Vaticanului Pietro Parolin, arhiepiscopul de Bologna şi preşedintele conferinţei episcopilor italieni Matteo Zuppi, patriarhul Ierusalimului Pierbattista Pizzaballa, ungarul Peter Erdo, francezul Jean-Marc Aveline, olandezul Willem J. Eijk, filipinezul Luis Tagle, congolezul Fridolin Ambongo Besungu şi brazilianul Leonardo Ulrich Steiner.
135 de cardinali vor participa la conclav, dintre care 108 au fost numiţi de Francisc, 22 de predecesorul său german Benedict al XVI-lea şi 5 de către papa polonez Ioan Paul al II-lea. Printre cardinalii numiţi de Francisc se află şi cardinalul german Gerhard Ludwig Mueller, unul dintre cei mai vehemenţi critici ai săi. Din grupul cardinalilor care se opun direcţiei mai liberale luate de Biserica Catolică se numără şi mai mulţi episcopi africani, pentru care discuţia despre homosexualitate este tabu, dar şi cardinalii conservatori americani.
Sub conducerea lui Francisc, colegiul cardinalilor a devenit mai puţin eurocentric, numărul şi influenţa cardinalilor italieni şi occidentali diminuându-se, în contextul în care Vaticanul s-a concentrat asupra frontierelor lumii catolice. Aproximativ 59 de cardinali provin din Europa (dintre care 19 din Italia), 37 din Americi (16 din America de Nord, 4 din America Centrală şi 17 din America de Sud), 20 de cardinali din Asia, 16 din Africa şi 3 din Oceania.
