Economia Rusiei dă semne de agonie
Suntem în anul patru de când Rusia a început războiul total din Ucraina, iar Federația Rusă suportă sancțiuni internaționale de mai bine de un deceniu. Măsurile impuse împotriva economiei ruse au fost crescute treptat, dar Tom Keatinge de la Royal United Services Institute subliniază că efectele sancțiunilor se resimt deja, economia rusă scârțâind.
Sancțiunile internaționale și impactul lor
Keatinge explică faptul că liderii internaționali au subestimat efectele sancțiunilor, crezând că acestea vor opri economia rusă peste noapte. „Sancțiunile nu aveau să oprească niciodată tancurile rusești. Ceea ce urmau să facă era să sugrume încet economia rusă”, afirmă el. Rata inflației în Rusia a crescut, iar costurile pentru bunurile importate au crescut semnificativ. „Economia rusă scârțâie. Nu există nicio îndoială în acest sens”, adaugă Keatinge.
Soarta activelor rusești înghețate
O problemă importantă discutată este utilizarea activelor rusești înghețate în băncile europene, care totalizează 200 de miliarde de euro în Europa și alte 100 de miliarde în alte regiuni. Keatinge susține că aceste active ar trebui să beneficieze Ucraina, având în vedere invazia ilegală a Rusiei.
Tipurile de sancțiuni impuse Rusiei
Sunt trei tipuri principale de sancțiuni împotriva Rusiei: sancțiuni asupra băncilor și sistemului financiar, sancțiuni asupra importurilor de tehnologii critice pentru armată și sancțiuni asupra exporturilor, în special petrolului și gazelor.
Flota petrolieră rusă din umbră
Keatinge subliniază că Rusia a găsit modalități de a evita sancțiunile, inclusiv prin utilizarea unei flote petroliere din umbră. Evitarea sancțiunilor este considerată existențială pentru Rusia, care caută constant noi piețe și relații. De asemenea, el menționează că deciziile în Occident sunt adesea lente, permițând Rusiei să se adapteze.
Colaborarea internațională și provocările diplomatice
Diplomații trebuie să convingă țările care cumpără resurse din Rusia să nu susțină economia rusă. Keatinge sugerează că discuțiile ar trebui să se concentreze pe natura ilegalității invaziei și pe modul în care aceste țări pot ajuta Ucraina. De asemenea, el subliniază importanța utilizării unor instrumente mai dure de sancțiune împotriva companiilor din țări care facilitează comerțul cu Rusia.
Colaborarea între Marea Britanie și Uniunea Europeană
Keatinge afirmă că Marea Britanie colaborează strâns cu Uniunea Europeană în ceea ce privește sancțiunile impuse Rusiei, iar această colaborare este un domeniu în care Brexitul nu a afectat relațiile. În timp ce Marea Britanie poate fi mai dură datorită lipsei legăturilor economice cu Rusia, alte țări europene se confruntă cu decizii mai dificile.
Percepția sancțiunilor în România
În timpul vizitelor sale în diferite state membre ale Uniunii Europene, Keatinge a observat o lipsă de interes în România pentru discuțiile despre sancțiuni, în comparație cu alte țări, dar a subliniat angajamentul României de a sprijini Ucraina. România își folosește influența pentru a susține sancțiuni legate de activitatea destabilizatoare a Rusiei în Moldova.
Keatinge concluzionează că este esențial ca comunitatea internațională să continue să aplice presiuni asupra Rusiei pentru a răspunde agresiunii sale în Ucraina.
