Tarifele lui Donald Trump afectează puterea dolarului
Deşi planurile preşedintelui Donald Trump privind tarifele vamale erau aşteptate să întărească dolarul american, realitatea din pieţele financiare a contrazis aceste aşteptări. Temerea unei recesiuni iminente a dus la scăderea indicelui dolarului, în pofida tarifelor deja aplicate. Piețele financiare înregistrează a treia zi consecutivă de scăderi masive, după declanșarea războiului comercial al lui Trump.
Indicele ICE U.S. Dollar Index, care măsoară evoluţia dolarului faţă de un coş de valute importante, a atins un vârf de 104,31 miercuri, chiar înainte de anunţarea tarifelor. După anunţ, a scăzut abrupt la 101,27 joi, o variaţie de 3% în mai puţin de 24 de ore. Deşi vineri s-a înregistrat o uşoară revenire, indicele a încheiat săptămâna în scădere, dolarul fiind acum mai slab decât înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie.
Impactul negativ al tarifelor impuse de Trump loveşte deja economia americană, ceea ce investitorii nu anticipaseră. Aceștia se aşteptau ca tarifele să fie benefice pentru dolar şi dăunătoare pentru restul lumii, însă economia SUA nu era suficient de puternică pentru a suporta astfel de măsuri în forţă, a declarat Chris Turner, director global de pieţe la ING.
După victoria lui Trump la 5 noiembrie, dolarul s-a apreciat semnificativ, atingând temporar un maxim de peste 110 în ianuarie. Cu toate acestea, de atunci, dolarul a pierdut teren pe fondul slăbirii indicatorilor economici şi al unui ton mai agresiv decât anticipat în politica comercială a noii Administraţii.
Valutele străine nu s-au comportat unitar în raport cu dolarul. Yenul japonez şi francul elveţian, valute considerate „refugii sigure”, s-au apreciat semnificativ. În schimb, valutele mai sensibile la ciclul economic, precum dolarul australian, au pierdut teren, în special vineri, zi considerată de analişti ca fiind una clasică de „aversiune la risc”.
Fuga spre active sigure, precum obligaţiunile de stat americane, influenţează şi piaţa valutară: scăderea randamentelor la titlurile Trezoreriei reduce atractivitatea de a deţine dolari. De asemenea, vânzările de acţiuni americane includ frecvent investitori străini care îşi retrag capitalul în ţările de origine, ceea ce implică vânzarea de dolari.
Euro a fost o excepţie notabilă, crescând în raport cu dolarul, în ciuda faptului că nu este văzut în mod obişnuit ca o monedă de refugiu. Potrivit analiştilor, optimismul privind un posibil acord de pace în Ucraina şi anunţurile de cheltuieli guvernamentale sporite din partea unor ţări europene, precum Germania, au susţinut moneda unică.
Piețele asiatice au fost descrise ca fiind un adevărat „măcel”, cu o scădere de -10% pe piața din Taiwan, -8% la Tokyo și -6% în China. Declinul piețelor este amplificat de o declarație din weekend a lui Donald Trump, care a afirmat că „investitorii trebuie să-și primească pastilele” și că „nu vom negocia nimic cu China până nu echilibrăm balanța comercială”.
Pretul petrolului indică de asemenea temeri majore de recesiune a economiei globale, țițeiul BRENT fiind cotat luni dimineață la doar 63 de dolari pe baril, cel mai mic nivel din aprilie 2021. Piețele futures sugerează că atât piețele europene cât și cele americane vor continua să scadă puternic, iar analiștii nu exclud tăieri de dobânzi din partea Fed pentru a preveni sau atenua o intrare în recesiune.
