Summitul NATO de la Haga: Momente Cruciale pentru Europa în Era Post-Război Rece
Președintele american Donald Trump este așteptat în Olanda pentru un summit NATO, în timp ce lumea își îndreaptă atenția către atacurile directe ale SUA asupra siturilor nucleare iraniene. Aceasta va fi prima întâlnire NATO a lui Trump din al doilea mandat, iar aliații europeni sunt preocupați de relațiile tensionate cu SUA, generate de comentariile anterioare ale președintelui privind contribuțiile financiare ale membrilor alianței.
Diplomații europeni sunt disperați să-l convingă pe Trump să nu retragă trupele din Europa, având în vedere amenințările crescânde din partea Rusiei și Chinei. Mark Rutte, secretarul general al NATO, a conceput summitul în jurul lui Trump, încercând să-l flateze prin promisiuni de creșteri masive ale cheltuielilor pentru apărare. Rutte speră că, prin menținerea întâlnirii axate pe finanțare, va evita conflictele între Trump și aliații săi.
Un diplomat de nivel înalt a menționat că, având în vedere tensiunile existente, o absență a lui Trump ar fi fost un dezastru. Totuși, riscul unei ciocniri între Trump și liderii europeni rămâne, mai ales în contextul situației din Orientul Mijlociu, unde aliații europeni au pledat pentru o soluție diplomatică în locul atacurilor.
Trump a obținut deja o victorie simbolică la summit, cu țările europene angajându-se să cheltuie 5% din PIB pentru apărare, un obiectiv pe care l-a cerut în mod repetat. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a subliniat că summitul este despre credibilitate. Totuși, Spania a solicitat o exceptare de la acest plan, ceea ce a generat controverse.
În plus, nu este clar dacă SUA vor semna o declarație care să identifice Rusia ca principală amenințare la adresa alianței NATO. Încrederea Europei în SUA a fost afectată de abordarea lui Trump față de Moscova și de presiunea aplicată asupra Kievului pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Trump a justificat recent obiectivul de cheltuieli de 5% pentru apărare, spunând că nu consideră că SUA ar trebui să participe la acest angajament, dar că celelalte țări NATO trebuie să o facă. Această situație a generat nemulțumiri printre liderii europeni, care au fost nevoiți să își revizuiască bugetele pentru apărare în contextul unei posibile retrageri a SUA.
Europa este acum obligată să își asume o responsabilitate mai mare în domeniul securității, nu doar pentru a-l convinge pe Trump să rămână, ci și pentru a se pregăti pentru eventualități în cazul în care SUA decid să reducă prezența militară pe continent. În acest sens, Polonia se prezintă ca un exemplu, angajându-se să cheltuie 4,7% din PIB pentru apărare, în timp ce alte țări europene se confruntă cu dificultăți financiare.
NATO propune împărțirea obiectivului de 5% în două părți: 3,5% din venitul național anual pentru apărare și 1,5% pentru probleme legate de apărare, cum ar fi extinderea infrastructurii. Cu toate acestea, guvernele naționale vor trebui să facă față unor decizii dificile cu privire la sursele de finanțare, ceea ce va necesita o pregătire adecvată a electoratului pentru noile angajamente financiare.
Calendarul pentru atingerea obiectivului de 5% este esențial, iar aliatele NATO au solicitat o fereastră de 7-10 ani pentru implementare. Secretarul general al NATO a avertizat că întârzierea ar putea fi periculoasă, având în vedere starea de război a economiei Moscovei și capacitatea acesteia de a lansa atacuri împotriva țărilor NATO în termen de cinci ani.
