Strategia Italiană: Cum navighează Giorgia Meloni provocările bugetului apărării fără a-l irita pe Donald Trump
Italia, alături de alte țări NATO, a convenit să majoreze drastic cheltuielile pentru apărare în următorul deceniu. Totuși, guvernul condus de Giorgia Meloni caută modalități de a minimiza impactul asupra finanțelor publice, care se confruntă cu dificultăți. Conform unei analize Reuters, Italia a ales să respecte angajamentele față de președintele american Donald Trump, angajându-se la 5% din PIB pentru apărare până în 2035, deși acest obiectiv este contestat de opinia publică italiană.
Giorgia Meloni, conștientă de nepopularitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare, a încercat să liniștească populația după summitul NATO, afirmând: „Acestea sunt cheltuieli necesare, dar ne-am angajat să nu deviem nici măcar un euro de la celelalte priorități ale guvernului.” În 2024, cheltuielile pentru apărare ale Italiei se vor ridica la 1,5% din PIB, aproape de limita inferioară a celor 32 de membri NATO.
Guvernul italian a atins deja obiectivul anterior de 2% prin modificări contabile, inclusiv prin includerea pensiilor soldaților și a gărzii de coastă. Totuși, atingerea noului obiectiv va fi mult mai dificilă, necesitând o creștere a cheltuielilor de peste 60 de miliarde de euro, o sarcină complexă pentru o țară cu a doua cea mai mare datorie din zona euro, de 135% din PIB.
Comisia Europeană a adoptat o „clauză derogatorie” care permite creșteri de 1,5% ale PIB-ului anual până în 2028, dar Italia are șanse mai mici de a utiliza această clauză din cauza deficitului său considerat prea mare. Oficialii italieni au declarat că Meloni va intensifica abordarea prin includerea unor elemente deja prevăzute în buget care au legătură slabă cu apărarea, sperând că această tactică va fi acceptată de NATO și Comisia Europeană.
Italia, ca a treia cea mai mare economie din zona euro, ar putea deveni un test decisiv pentru alte țări NATO care se confruntă cu dificultăți în atingerea obiectivului de 5%. Proiectele de infrastructură civilă, cum ar fi porturi și șantiere navale, sunt menționate ca posibile investiții care să se încadreze în criteriile NATO pentru cheltuielile de apărare.
Ministrul adjunct al Transporturilor, Edoardo Rixi, a afirmat că o mare parte din investițiile planificate în infrastructură se încadrează în parametrii NATO, având aplicații cu dublă utilizare. „Avem nevoie de rețele de transport civil care să sprijine mobilitatea militară. Pe lângă tancuri, avem nevoie de drumuri, căi ferate și porturi,” a adăugat el.
Italia a identificat deja proiecte strategice de infrastructură în valoare de 483 de miliarde de euro, care urmează să fie finalizate în următorii ani. Noul obiectiv NATO include o componentă esențială pentru cheltuielile de apărare, care trebuie să atingă 3,5% din PIB până în 2035, și un element suplimentar privind investițiile mai ample legate de securitate, în valoare de 1,5%.
Meloni dorește să amâne orice creșteri ale cheltuielilor pentru apărare până după următoarele alegeri din 2027, în contextul în care opoziția de centru-stânga afirmă că acest lucru va reduce resursele alocate statului bunăstării. Francesco Galietti, fondatorul think-tank-ului de risc politic Policy Sonar, a subliniat că „adevărata provocare pentru Meloni nu este suma, ci momentul ales”. În 2027, Italia va putea, de asemenea, să utilizeze pe deplin „clauza de excepție” a marjei de manevră fiscale a UE, cu condiția să își reducă deficitul sub 3% din PIB în 2026.
În acest context, Roma a negociat cu succes cu aliații NATO pentru a evita impunerea unei creșteri anuale minime a cheltuielilor pentru apărare și a reușit să amâne anul țintă de 5% până în 2035, față de anul 2032, planificat anterior. „Mesajul este clar, Italia va face tot ce trebuie pentru a-și îndeplini angajamentele față de NATO, dar o va face la timpul său,” a declarat Galietti.
