Spionajul global în stare de alarmă din cauza atitudinii provocatoare a lui Donald Trump
Raporturile dificile dintre preşedintele SUA, Donald Trump, şi serviciile de informaţii americane afectează întreaga comunitate de spionaj mondială. În ultimele luni, preşedintele a concediat cadre respectate din instituţii importante, plasând în posturi-cheie persoane apropiate, dar fără competenţe reale. Printre acestea se numără şeful NSA (interceptări şi spionaj cibernetic) şi adjunctul său, iar noua directoare a Serviciilor Naţionale de Informaţii (DNI), Tulsi Gabbard, se declară pro-rusă. De asemenea, şeful Biroului Federal de Investigaţii (FBI), Kash Patel, este asociat cu mişcarea conspiraţionistă de extremă dreapta QAnon.
Donald Trump a manifestat dispreţ faţă de serviciile de informaţii încă din primul său mandat, iar atacurile sale recente asupra celor care nu îi susţin viziunea au generat îngrijorări în rândul experţilor. Dr. Christopher Nehring, de la Institutul de informaţii cibernetice din Frankfurt, subliniază că „politizarea serviciilor de informaţii este foarte problematică”, afirmând că acestea vor raporta doar ceea ce liderii politici doresc să audă. Michael Shurkin, fost agent CIA, menţionează că „la vârf există cel puţin o incompetenţă gravă”.
Un exemplu recent este scandalul în care a fost implicat secretarul apărării, Pete Hegseth, care a inclus din greşeală un jurnalist într-o discuţie pe sistemul de mesagerie Signal, referindu-se la lovituri iminente împotriva rebelilor houthi din Yemen. Această situaţie a generat o reacţie negativă în rândul adversarilor, care îşi freacă mâinile de bucurie. „Rușii nu ar putea cere nimic mai bun decât ceea ce le oferă Trump pe o tavă de argint”, afirmă un analist.
Criza actuală reprezintă o oportunitate formidabilă pentru adversarii Occidentului, iar cercetătorul Emerson T. Brooking subliniază că „dispozitivele personale ale responsabililor de rang înalt din domeniul securităţii naţionale au devenit aproape sigur ţinta cu cea mai mare prioritate în lume”. Personalul agenţiilor americane se simte copleşit, iar CIA a fost afectată de un plan de plecări voluntare, ceea ce duce la o situaţie favorabilă pentru ruşi, chinezi şi alţii.
Fragilitatea actuală a serviciilor de informaţii americane ridică semne de întrebare în rândul aliaţilor. Responsabili ai serviciilor de informaţii europene afirmă că toate contactele la nivel înalt continuă cu intensitate neschimbată, dar discuţiile între şefii spionajului din Europa s-au intensificat pentru a aborda problemele actuale. Se pun întrebări despre respectarea „regulii terţilor”, care interzice unei puteri să dezvăluie unei ţări informaţii primite de la alta.
Un şef al unui serviciu de informaţii dintr-o mică ţară europeană le recomandă omologilor săi să îşi păstreze propriile informaţii electromagnetice și să se bazeze pe un parteneriat european fiabil. Această regulă devine mai complicată pentru naţiunile cu legături istorice strânse cu Statele Unite, cum ar fi cele patru membre ale „Five Eyes” (Canada, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă).
Israelul este de asemenea furios că scandalul Signal a dezvăluit o informaţie provenită de la o sursă israeliană cu baza în Yemen. În ceea ce priveşte Ucraina, experţii sugerează că aceasta ar trebui să fie mai precaută în a împărtăşi planuri cu americanii, având în vedere contextul actual al relaţiilor dintre serviciile de informaţii.
