Spania îşi reiterează susţinerea pentru NATO, în ciuda refuzului de a majora bugetul apărării
Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, a declarat vineri că Spania este total angajată faţă de NATO, în ciuda refuzului de a accepta propunerea secretarului general al Alianţei, Mark Rutte, de a creşte cheltuielile militare la 5% din PIB. Robles a cerut ca Spania să fie exceptată de la un astfel de angajament, dacă acesta va fi adoptat la summitul NATO, care va avea loc săptămâna viitoare.
„Spania şi forţele sale armate sunt un aliat serios, de încredere şi responsabil, deplin angajat faţă de UE şi NATO”, a declarat Margarita Robles la Madrid, subliniind că nimeni nu poate pune la îndoială acest angajament. Declaraţia a fost făcută în contextul unei scrisori adresate de premierul spaniol Pedro Sanchez secretarului general al NATO, Mark Rutte, care riscă să complice desfăşurarea summitului de la Haga.
Spania a transmis clar că refuză angajamentul de a majora bugetul apărării peste actualul nivel de 2% din PIB, pe care a promis să-l atingă în acest an, având în vedere că în anul precedent a alocat doar 1,28% din PIB pentru apărare. Premierul Sanchez a evidenţiat în scrisoare că angajamentul de 5% din PIB pentru bugetul apărării ar fi „iraţional” şi „contraproductiv”. El propune o formulă mai „flexibilă” în declaraţia ce urmează să fie adoptată la summit, astfel încât obiectivul de 5% să fie opţional sau Spania să fie exceptată de la implementarea acestuia.
Sanchez a afirmat că alocarea a 5% din PIB pentru bugetul apărării este incompatibilă cu necesitatea de a asigura finanţarea altor cheltuieli esenţiale pentru Spania, susţinând dreptul legitim al fiecărui guvern de a decide asupra anumitor „sacrificii”.
Preşedintele american Donald Trump a cerut membrilor europeni ai NATO să îşi crească bugetele apărării la 5% din PIB, mult peste angajamentul actual de 2%, pe care 9 din cele 32 de state membre nu l-au atins. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus ca liderii statelor membre să accepte la summit creşterea bugetelor apărării la 5% din PIB, defalcat în 3,5% pentru apărare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe.
Rutte a subliniat că, spre deosebire de acordul din 2014, când aliaţii s-au angajat să îşi crească bugetele apărării la 2% din PIB într-un orizont de timp de 10 ani, noul obiectiv urmăreşte planuri anuale care să asigure atingerea finală a 5%. De asemenea, el a sugerat statelor membre să reducă cheltuielile pentru pensii, sănătate sau asistenţă socială pentru a putea aloca mai mulţi bani pentru apărare, afirmând că nu se poate spune că „nu sunt bani” pentru înarmare.
