Sondaj INSCOP: Opinia românilor despre organizarea alegerilor prezidențiale
Aproape jumătate dintre români consideră că alegerile prezidențiale au fost organizate mai degrabă incorect, conform unui barometru realizat de INSCOP Research. 45.7% dintre respondenți au această opinie, în timp ce 50.4% cred în corectitudinea organizării scrutinului pentru alegerea președintelui României. Sondajul a avut loc între 26 și 30 mai 2025.
Părerile populației referitoare la corectitudinea organizării alegerilor reflectă o polarizare puternică a votului. Aproximativ 90% dintre votanții PNL și USR consideră că alegerile au fost organizate corect, în contrast cu aproape 90% dintre votanții AUR, care cred că alegerile au fost organizate mai degrabă incorect. De asemenea, 75% dintre votanții PSD consideră că alegerile au fost organizate corect, în timp ce 20% consideră contrariul, ceea ce sugerează că o proporție semnificativă de votanți social-democrați ar fi votat cu Nicușor Dan sau George Simion.
Diferențele de opinie sunt marcante și în funcție de nivelul de educație și de mediul de proveniență. 75% dintre votanții cu studii superioare consideră că alegerile au fost organizate corect, comparativ cu 75% dintre persoanele cu studii primare, care cred că au fost organizate incorect. Locuitorii din București și din orașele mari, cu peste 60%, cred că alegerile au fost organizate corect, pe când aproape 60% dintre locuitorii din mediul rural consideră că alegerile au fost incorecte. Aceste discrepanțe subliniază menținerea unei polarizări puternice în societate și impactul negativ al dezinformării asupra credibilității democrației din România.
Conform sondajului, 3.9% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la întrebarea privind corectitudinea alegerilor. Votanții PNL (90%) și USR (89%), persoanele cu studii superioare (75%), cei cu vârsta de peste 60 de ani (59%), locuitorii din București (66%) și din orașele mari (60%) au o opinie pozitivă asupra organizării alegerilor. În contrast, votanții AUR (89%), persoanele cu vârsta între 30-44 de ani (58%), cei cu educație primară (71%) și locuitorii din mediul rural (58%) au o părere negativă.
Cercetarea a fost realizată prin interviuri telefonice, având un eșantion de 1150 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.
