Solidaritate în fața provocării: Trei ani de la invazia rusă, unitatea ucraineană rămâne neclintită
Când Rusia a invadat Ucraina în primăvara anului 2022, președintele Vladimir Putin a presupus în mod eronat că va fi o preluare rapidă a puterii. La trei ani distanță, negociatorii din ambele țări explorează provizoriu ideea unei ieșiri negociate dintr-un conflict în mare parte blocat. Analizând această situație, analiștii au sugerat că Moscova a subestimat atât vulnerabilitățile armatei ruse, cât și sprijinul pe care Rusia îl va primi din partea ucrainenilor din estul țării, care au legături etnice strânse cu Rusia.
Un studiu recent a arătat că sentimentul ucrainean față de Rusia s-a schimbat dramatic după invazie. Chiar și ucrainenii cu legături strânse cu Rusia au început să își schimbe loialitatea. De exemplu, înainte de invazie, vorbitorii nativi de limbă rusă din estul Ucrainei dădeau vina pe Occident pentru tensiunile cu Rusia. Însă, imediat după invazie, aceștia au început să dea vina pe Moscova în proporție similară cu ceilalți ucraineni.
Studiul, realizat de cercetători de la Universitatea din Tennessee, a inclus un sondaj efectuat pe un eșantion de peste 1.000 de vorbitori de limbă rusă din Ucraina (cu excepția Crimeii și a regiunii separatiste Donbas) și din Belarus. Aceștia au analizat impactul invaziei ruse asupra sentimentului public, descoperind că, la trei ani după invazie, ucrainenii continuă să considere Rusia responsabilă pentru tensiuni într-o măsură fără precedent.
Un experiment natural
Primul sondaj a fost lansat în toamna anului 2020, iar întrebările legate de tensiunile dintre Ucraina și Rusia au fost introduse în februarie 2022, înainte de invazie. Belarus a fost inclusă în studiu datorită contextului istoric și lingvistic similar cu Ucraina, dar cu o traiectorie geopolitică diferită. În timp ce Ucraina a avansat spre democrație, Belarus a devenit un stat autoritar sub conducerea lui Aleksandr Lukașenko.
Analiza a arătat că, în Ucraina, dar nu și în Belarus, opiniile geopolitice au fost unificate de experiența invaziei. De exemplu, înainte de invazie, doar 36,0% dintre respondenții din estul Ucrainei dădeau vina pe Rusia pentru tensiuni; după invazie, acest procent a crescut la peste 96%. Similar, înainte de invazie, doar 30,6% dintre catolicii din Ucraina dădeau vina pe Rusia, iar după invazie, acest procent a crescut la 83,0%.
Consecințe pentru pace
Constatările sugerează că, în perioade de amenințare colectivă, diviziunile din cadrul unei societăți tind să se estompeze, iar oamenii se unesc împotriva unui dușman comun. Aceasta ar putea avea consecințe semnificative în prezent, în contextul în care diverse părți analizează propuneri de pace pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Propunerile includ un scenariu în care liniile frontului actuale sunt înghețate, ceea ce ar implica recunoașterea teritoriului Crimeii ocupat de Rusia și a regiunilor separatiste Donetsk și Luhansk ca parte a Rusiei.
Studiul a inclus și regiunile Herson și Zaporojie, iar rezultatele arată că sentimentul de identitate ucraineană s-a întărit chiar și în rândul populației vorbitoare de limbă rusă din aceste zone. Această evoluție subliniază unitatea ucraineană în fața provocărilor continue aduse de invazia rusă.
