Rusia și jocurile politice românești: Șoșoacă, preferata Kremlinului, iar Călin Georgescu, planul B
Serviciul Român de Informații (SRI) a detectat, în timpul alegerilor prezidențiale de anul trecut, un atac cibernetic atribuit unei unități de hackeri aparținând Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse (SVR). Conform unei anchete, Kremlinul ar fi ales inițial-o pe Diana Șoșoacă, însă blocarea candidaturii sale de către Curtea Constituțională a României a forțat Moscova să se orienteze spre Călin Georgescu. Acest plan ar fi fost conceput în anul 2023 și viza inclusiv alegerile parlamentare din decembrie 2024.
Într-o investigație, s-a subliniat că SRI a atribuit un atac cibernetic unei grupări de hackeri cunoscută sub numele de APT29, sau „Cozy Bear”. Această grupare a compromis un server important pentru procesul electoral, iar SRI a menționat că a fost vorba de acțiuni ale unui actor cibernetic statal. Aceste informații au fost transmise partenerilor europeni și au ajuns la președintele francez Emmanuel Macron.
În ceea ce privește preferințele Kremlinului, Diana Șoșoacă, lidera SOS, ar fi fost aleasă ca „candidat politic cu tendințe suveraniste”. Obiectivul era ca aceasta să ajungă în turul al doilea al alegerilor, iar partidul său să obțină cel puțin 30% la alegerile parlamentare. Polul suveranist, format din AUR, SOS și POT, a atins acest prag la alegerile din decembrie 2024. Tactica Kremlinului s-a bazat pe alimentarea nemulțumirilor interne, fără a răspândi narative pro-ruse evidente, având scopul de a bloca ajutorul militar acordat Ucrainei.
După blocarea candidaturii Dianei Șoșoacă, Kremlinul s-a reorientat spre Călin Georgescu, care a reușit să ajungă în turul al doilea. Aceasta a fost o cauza principală pentru anularea alegerilor de către Curtea Constituțională a României, în decembrie 2024. Georgescu a beneficiat de o campanie cu 0 lei și de manipularea algoritmului TikTok, ceea ce i-a adus popularitate în ciuda absenței sale din sondaje la începutul campaniei.
În urma anulării alegerilor, Rusia și intermediarii săi au răspândit pe rețelele sociale narațiuni conform cărora România a fost acuzată de „lovitură de stat”, prezentând anularea alegerilor ca „sfârșitul democrației” și acuzând NATO și SUA de implicare în acest „complot”.
