Decizia Tribunalului Mureș
Tribunalul Mureș a admis cererea de revizuire a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, desființând astfel decizia care prevedea retrocedarea a 43.227 hectare de păduri din județul Bacău, evaluată la 300 milioane de euro. Aceasta marcă o reluare a judecării dosarului după 20 de ani.
Contextul retrocedării
Suprafața de 43.227 hectare, administrată de Direcția Silvică Bacău, a fost retrocedată în aprilie 2012 de Tribunalul Covasna. Această decizie a fost contestată, având în vedere că instanțele anterioare stabiliseră că nu se poate reconstitui dreptul de proprietate pentru Elie Vlad Sturdza și Paltin Sturdza, rude de gradul al V-lea cu defunctul Nicolae Ghica.
Consecințele legale
Judecătorul Ordog Lorand Andras, care a decis retrocedarea, a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și luare de mită. Totuși, în noiembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că faptele s-au prescris, încetând procesul penal împotriva acestuia, dar a confirmat comiterea faptei de luare de mită, în valoare de 50.000 de euro, pentru a oferi o soluție favorabilă lui Paltin Sturdza.
Demersuri legale ale Romsilva
Reprezentanții Romsilva au anunțat că vor continua toate demersurile legale necesare pentru a menține în proprietatea publică a statului această suprafață de fond forestier. În 2019, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, care între timp a fost desființată, a retras abuziv apelul formulat de Romsilva, iar Înalta Curte a judecat doar apelul inculpaților, respingând apelul Regiei.
Implicațiile retrocedărilor ilegale
În ianuarie 2015, mai multe persoane, inclusiv fostul deputat Viorel Hrebenciuc și alți funcționari publici, au fost trimise în judecată pentru retrocedarea ilegală a peste 43.000 de hectare de pădure. Hrebenciuc a fost condamnat în 2018 la doi ani de închisoare pentru trafic de influență, în timp ce fostul ministru al Justiției, Tudor Chiuariu, a fost achitat.
Concluzie
Decizia Tribunalului Mureș de a anula retrocedarea pădurilor din Bacău subliniază complexitatea și controversele legate de retrocedările de terenuri în România, având potențiale implicații semnificative asupra proprietății publice și a justiției în acest domeniu.
