Noile documente despre Epstein și legăturile cu România
Noile documente publicate în 2026 de Departamentul de Justiție al SUA, parte dintr-un set de peste 3,5 milioane de pagini legate de investigațiile asupra lui Jeffrey Epstein, relevă conexiuni surprinzătoare cu România.
Corespondențe și legături academice
În corespondența și rapoartele bancare analizate de anchetatori apar nume de profesori români și mențiuni despre o femeie din România pentru care Epstein căuta un loc de muncă în Londra. Documentele includ transferuri financiare către conturi din România și menționează Europa de Est ca zonă majoră de risc în rețelele globale de trafic.
Emailurile lui Epstein
Un email din 2010, trimis de Epstein unui om de afaceri din Londra, arată că acesta încerca să intermedieze un loc de muncă pentru o româncă aflată în Marea Britanie, menționând că aceasta este „o bună prietenă, fost model din România, dornică să înceapă un job adevărat”. Identitatea femeii nu este dezvăluită în documente.
Interesul pentru mediul academic din România
Emailurile sugerează că Epstein colecta contacte din mediul universitar din Europa de Est, inclusiv România. Profesorii români menționați sunt:
- Ioana‑Carmen Popescu – cercetător la Centrul de Chimie Organică „Constantin Nenitescu”, Academia Română
- Dr. Iulian Rusu – profesor la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
- Ștefan Traușan‑Matu – profesor la Universitatea Politehnica din București și cercetător principal la Academia Română
În corespondență apare și numele Corinei Tănită (Tărniță), cercetător cu legături academice în Craiova și București. Epstein nota că informațiile despre acești profesori „ar putea să nu fie prea utile”, deoarece nu îi cunoștea personal.
Transferuri financiare către România
Un document analizează plăți efectuate de Fundația C.O.U.Q., Inc., organizație non-profit condusă de Epstein, în care apare o româncă anonimă. În declarația fiscală a fundației din 2012 se menționează:
- plăți totale de peste 30.000 de dolari către femei,
- 137 de plăți către persoane care primiseră bani și din alte conturi ale lui Epstein.
Un alt document arată un transfer de peste 30.000 de euro către un cont din Iași, aparținând unei românce. Justiția americană a anonimizat numele. Se presupune că retragerile mari de numerar din cont au fost pentru cheltuieli de combustibil în timpul călătoriilor în străinătate, dar nu existau dovezi care să susțină aceste cheltuieli.
Europa de Est în rețelele globale de trafic
Un raport AML (Anti‑Money Laundering) al JPMorgan, realizat în jurul condamnării lui Epstein din 2008, arăta că aproape două treimi dintre femeile traficate la nivel mondial proveneau din Europa de Est, menționând România printre sursele principale. Documentele susțin că JPMorgan știa de plăți de peste 1,2 milioane de dolari către femei cu nume de familie est-europene între 2003 și 2008, continuând să gestioneze astfel de tranzacții, totalul ajungând la aproape 3 milioane de dolari.
Impactul scandalului Epstein
Jeffrey Epstein s-a înregistrat ca infractor sexual în 2008, după o condamnare pentru solicitarea unei minore, și a murit în 2019 în închisoarea din Manhattan. Publicarea masivă a documentelor legate de anchetele din 2005, 2008 și 2019 arată cât de extinsă era rețeaua de contacte a lui Epstein și cum acestea ajungeau până în România.
Conexiunile dintre Epstein și România subliniază complexitatea rețelelor de trafic și implicarea internațională în astfel de activități, având potențiale implicații grave pentru mediul academic și societatea românească.
