România solicită a patra tranșă din PNRR
România a depus oficial a patra cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,62 miliarde de euro. Cererea conține 62 de ținte și jaloane din componenta de bani europeni nerambursabili, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, pe 19 decembrie. Suma totală solicitată este de 2.620.279.973 euro.
Importanța implementării PNRR
Ministrul Pîslaru a subliniat că implementarea PNRR este esențială pentru dezvoltarea economiei naționale, având impact asupra infrastructurii, sănătății, educației, mediului, digitalizării, culturii, energiei și eficienței energetice.
Ținte și jaloane importante
Printre principalele ținte și jaloane incluse în cererea de plată se numără:
- Ministerul Mediului: Adoptarea conceptelor de proiect pentru reabilitarea a 13 baraje și modernizarea protecției împotriva inundațiilor.
- Ministerul Dezvoltării: Înființarea birourilor pentru ghișeele unice în domeniul energiei.
- Ministerul Energiei: Finalizarea listării a până la 15% din acțiunile Hidroelectrica.
- Ministerul Justiției: Intrarea în vigoare a legilor justiției și digitalizarea sistemului judiciar.
- Agenția Națională pentru Achiziții Publice: Implementarea formularelor naționale electronice în achiziții publice.
- Ministerul Finanțelor: Analiza cheltuielilor în sănătate și educație, precum și formarea personalului ANAF în managementul riscurilor.
- Ministerul Culturii: Intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural.
- Ministerul Sănătății: Renovarea și dotarea a 2000+ cabinete de medici de familie.
- Ministerul Educației: Implementarea proiectului „România Educată” și instruirea utilizatorilor Sistemului Informatic Integrat al Învățământului.
- Ministerul Transporturilor: Adoptarea legislației privind taxa de poluare.
Termene și sumă alocată
Termenul de răspuns din partea Comisiei Europene este de maxim 60 de zile. România a primit până acum, prin PNRR, o sumă totală de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Cererea de plată anterioară a fost trimisă în decembrie 2023, dar plata a fost parțial realizată din cauza neîndeplinirii unui jalon specific.
Concluzie
Această nouă cerere de plată subliniază angajamentul României față de reformele și investițiile necesare, având potențialul de a influența semnificativ dezvoltarea economică și socială a țării.
