România și Franța solicită întârzierea acordului UE-Mercosur
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că a avut discuții la Bruxelles cu omologul său din Franța, Annie Genevard, pentru a propune amânarea aplicării acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și blocul Mercosur din America Latină cu cel puțin doi ani. Scopul acestei amânări este de a permite statelor membre să efectueze o analiză detaliată a impactului asupra fermierilor și a siguranței alimentare.
Declarație comună de opoziție
Ministra Genevard a sugerat inițierea unei declarații comune de opoziție față de forma actuală a acordului, care va reflecta preocupările fermierilor europeni. Alte state membre, precum Italia, Austria, Polonia și Ungaria, și-au exprimat deja intenția de a se alătura acestui demers. Barbu a reiterat că România nu poate accepta acordul în forma sa actuală, menționând că acesta ar crea mari dificultăți fermierilor români.
Viitorul Politicii Agricole Comune
În ceea ce privește viitorul Politicii Agricole Comune, România și Franța vor milita pentru menținerea unei politici agricole distincte de celelalte fonduri europene, structurată pe doi piloni clari și beneficiind de un buget adecvat, capabil să răspundă nevoilor fermierilor europeni.
Argumentele pro și contra acordului
Sustinătorii acordului afirmă că acesta ar putea reduce dependența de comerțul cu China și ar proteja statele UE de impactul tarifelor comerciale. Pe de altă parte, criticii, în special din Franța, Italia și Polonia, susțin că acordul ar putea duce la importuri ieftine din America Latină, fără a respecta standardele de siguranță alimentară și de mediu ale UE, cu o preocupare majoră privind importul de carne de vită.
Procedura de aprobat a acordului
Acordul comercial trebuie să fie aprobat de cel puțin 15 dintre cele 27 de state membre ale UE, reprezentând cel puțin 65% din populația blocului.
În concluzie, solicitările României și Franței pentru amânarea acordului UE-Mercosur subliniază preocupările legate de impactul asupra fermierilor europeni și evidențiază nevoia de o evaluare riguroasă a consecințelor economice și sociale ale acestui demers comercial.
