România își reînvie bogățiile subterane: Proiecte miniere de zeci de milioane de euro aproape de reluare
Inițiativa Uniunii Europene de a reduce dependența Europei de importurile de materii prime critice, în special din China, a dus la revitalizarea unor proiecte miniere abandonate. România va beneficia de un total de 615 milioane de euro pentru extragerea unor resurse esențiale pentru tehnologiile moderne, utilizate în domenii precum aeronautica, echipamentele medicale și telecomunicațiile.
La 21 de ani de la închiderea minei de la Baia de Fier, cea mai mare zăcământ de grafit din Europa, pe motiv de neprofitabilitate, peisajul de acolo este acum dezolant, cu clădiri dărăpănate și echipamente abandonate. Cu toate acestea, mina este pe cale de redeschidere de către Salrom, datorită situației geopolitice actuale. Mina de la Baia de Fier, care odată oferea locuri de muncă pentru 500 de muncitori, va primi aproape 200 de milioane de euro pentru repornire, fiind unul dintre cele trei obiective strategice din România anunțate de Comisia Europeană la sfârșitul lunii martie.
Pe lângă mina de grafit, România va primi fonduri și pentru alte două proiecte miniere, situate la Budureasa și Rovina. Grafitul este crucial pentru tehnologiile din industria auto, fiind folosit în bateriile mașinilor electrice și în stocarea energiei, iar magneziul este esențial în producția de aliaje ușoare pentru industriile auto și aerospațială. Uniunea Europeană depinde aproape în totalitate de importuri pentru accesul la magneziu.
La Baia de Fier se află cel mai mare zăcământ de grafit din Europa, un mineral critic utilizat în tehnologii avansate, de la bateriile electrice până la carena submarinelor. Zăcământul de cupru de la Rovina este considerat al doilea cel mai mare din Europa, conform companiei canadiene Euro Sun Mining, care deține licența de exploatare. Acest proiect a stârnit controverse, activiștii de mediu reușind să oprească investiții în zonă. Cuprul devine din ce în ce mai important pentru producția de semiconductori, turbine eoliene și echipamente militare.
Autoritățile române au comunicat Bruxellesului că țara dispune de acces la o varietate de alte metale, inclusiv titan, bor, cuarț, fosfor, germaniu, tungsten, galiu și pământuri rare, în speranța obținerii de sprijin financiar suplimentar. Ministrul economiei Bogdan Ivan a declarat că România extrage și procesează zeci de mii de tone de materii prime esențiale pentru industriile viitorului. În prezent, există 13 licențe active pentru exploatarea metalelor și a deșeurilor miniere.
Guvernul român intenționează să depună proiectul minier la Comisia Europeană în al treilea trimestru al acestui an, însă experții avertizează că sprijinul extern va fi crucial pentru succesul acestor inițiative. Mulți dintre foștii mineri s-au pensionat sau și-au găsit locuri de muncă în străinătate, iar singura facultate specializată în industria minieră din România se confruntă cu dificultăți în atragerea de studenți, din cauza lipsei de interes pentru o industrie aflată într-un declin constant după căderea regimului comunist.
