Directivele UE și Demolarea Barajelor
Comisia Europeană impune ca până în anul 2030 să existe 25.000 de kilometri de râuri cu curgere liberă în statele membre. Ca urmare, Guvernul României ia măsuri pentru a demola mai multe baraje, conform directivele UE care vizează restabilirea cursurilor naturale ale apelor.
Obiectivele Directivei
Directiva europeană își propune să permită liber circulația peștilor și altor organisme acvatice, astfel încât barajele, stăvilarele și alte obstacole care afectează migrarea acestora să fie eliminate. România trebuie să raporteze progrese în acest sens și să modifice legislația națională pentru a permite demolarea barajelor fără a mai fi necesare condiții severe, precum riscuri naturale sau avarii majore.
Proceduri de Demolare
Noul cadru legislativ permite închiderea sau demolarea barajelor la solicitarea oricărui deținător sau prin decizie judecătorească. Organizațiile nonguvernamentale (ONG-uri) pot solicita desfințarea barajelor care consideră că afectează mediul. Un exemplu relevant este barajul de la Răstolița, care a fost finalizat în proporție de 90%, dar nu a fost pus în funcțiune din cauza contestațiilor aduse de ONG-uri.
Impactul asupra Hidroenergiei și Inundațiilor
Barajele joacă un rol esențial în producția de hidroenergie și în protecția împotriva inundațiilor. Totuși, directivele europene prioritizează libera circulație a faunei acvatice, ceea ce poate duce la sacrificarea unor investiții strategice pentru România.
Întrebări și Provocări Viitoare
O întrebare importantă rămâne: dacă barajele sunt demolat sau închise, cine va asigura resursele de apă și energie ale României în momentele critice?
Concluzie: Deciziile luate în urma acestor directive europene vor avea implicații semnificative asupra infrastructurii energetice și a gestionării resurselor de apă în România, generând dezbateri intense între protecția mediului și necesitățile economice ale țării.
