Rolul președintelui României
Președintele României are rolul de a reprezenta statul român și de a garanta independența națională, unitatea și integritatea teritorială a țării. Conform Constituției, el exercită o funcție de mediere între puterile statului și între stat și societate.
Atribuțiile președintelui
În Constituția României, la Capitolul II, Articolul 80, se menționează că „Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice.”
Președintele României îndeplinește următoarele atribuții:
- conferă decorații și titluri de onoare;
- acordă gradele de mareșal, de general și de amiral;
- numește în funcții publice, conform legii;
- acordă grațierea individuală.
Atribuțiile în relația cu Guvernul României
Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, președintele revocă și numește, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului. Dacă se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, președintele poate exercita atribuția de numire numai cu aprobarea Parlamentului.
De asemenea, președintele poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și poate participa la ședințele Guvernului care discută probleme de interes național.
Atribuțiile în domeniul politicii externe
Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului. La propunerea Guvernului, președintele acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României.
Atribuții în domeniul apărării
Președintele României este comandantul forțelor armate și președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului. În caz de agresiune armată, președintele ia măsuri pentru respingerea agresiunii și informează Parlamentul.
Dizolvarea Parlamentului
Conform Constituției, președintele României poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului președintelui sau în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
Suspensia din funcție
În cazul săvârșirii unor fapte grave care încalcă prevederile Constituției, președintele poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, cu votul majorității. Propunerea de suspendare poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor, iar dacă este aprobată, se organizează un referendum pentru demiterea președintelui în termen de 30 de zile.
Punerea sub acuzare
Camera Deputaților și Senatul pot hotărî punerea sub acuzare a președintelui pentru înaltă trădare cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor. De la data punerii sub acuzare, președintele este suspendat de drept.
Vacanța funcției de președinte
Vacanța funcției de Președinte al României intervine în caz de demisie, demitere, imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau deces. Alegerile pentru un nou Președinte se organizează în termen de 3 luni de la intervenirea vacanței funcției.
În timpul mandatului, președintele nu poate fi membru al unui partid sau îndeplini alte funcții publice sau private.
