Declarația deputatului AUR
Ramona Bruynseels, deputat din partea AUR, a afirmat că abrogarea articolului 25¹ din Codul fiscal va facilita externalizarea profiturilor prin intermediul unor servicii „intangibile” greu de verificat. Această măsură a fost adoptată prin Ordonanța nr. 6/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 30 ianuarie.
Contextul abrogării
Articolul 25¹ introducea un plafon de 1% pentru deductibilitatea cheltuielilor intragrup, inclusiv servicii de management, consultanță și drepturi de proprietate intelectuală facturate de firmele-mamă către subsidiarele din România. Bruynseels subliniază că acest plafon nu era un avantaj pentru companii, ci o restricție, iar abrogarea sa deschide calea pentru deducerea cheltuielilor într-un mod mai puțin controlat.
Problemele cu controalele actuale
Bruynseels a criticat eficiența controalelor pe prețuri de transfer, menționând că, deși acest mecanism există de mult timp, impactul său este aproape inexistent. Ea argumentează că structurile de control sunt subdimensionate și că marile multinaționale au găsit modalități de a naviga în zonele gri ale legislației fiscale.
Propuneri pentru o soluție eficientă
Deputatul a sugerat că soluția nu constă în limitarea generală a deducerilor, ci în consolidarea echipelor de control și crearea unor mecanisme eficiente de verificare a tranzacțiilor intragrup. Este necesară o abordare care să includă controale solide și sancțiuni pentru documentație falsificată.
Impactul asupra contribuabililor
Bruynseels a criticat măsurile guvernamentale, afirmând că acestea favorizează marile corporații în detrimentul contribuabililor corecți, care suportă povara fiscală. Ea a subliniat că România are nevoie de reguli fiscale stabile și aplicate uniform, nu de măsuri temporare care să afecteze negativ contribuabilii.
Apel la transparență guvernamentală
Bruynseels a cerut guvernului să comunice transparent rațiunea abrogării, impactul bugetar și un plan operațional pentru întărirea ANAF în zona tranzacțiilor intragrup. Ea a subliniat că măsurile actuale readuc România la o situație similară cu perioada anilor 2000-2004, când evaziunea fiscală „legală” era o practică obișnuită.
Concluzie
Abrogarea articolului 25¹ din Codul fiscal ridică semne de întrebare asupra capacității României de a controla externalizarea profiturilor, ceea ce ar putea avea consecințe negative asupra economiei naționale și asupra contribuabililor corecți.
