Provocări financiare pentru stat după prima rundă a alegerilor prezidențiale
Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale de duminică a generat deja efecte negative asupra economiei României. Bursa de la București a deschis pe roșu, iar orice pierdere afectează viitoarele pensii ale celor 8,3 milioane de români care contribuie la Pilonul II de pensii. Dobânzile la care statul se împrumută au atins cel mai înalt nivel din ultimele 3 luni, ceea ce implică împrumuturi mai costisitoare, ce vor fi acoperite de români prin taxe și impozite.
Ministerul Finanțelor a încercat să împrumute 500 de milioane lei cu o scadență de 4 ani, însă băncile nu au fost foarte interesate, în contextul politic tensionat. Oferta a fost de 295 de milioane, cu dobânzi ce depășeau 6,3%, dorite de Minister, rezultând astfel o operațiune fără acord.
Randamentul titlurilor de stat cu scadență în 2034 a crescut, atingând cel mai ridicat nivel din ianuarie, când a depășit 8%. Acesta a urcat de la 7,53% vineri, la 7,93% la mijlocul zilei de luni. Analiștii sugerează că această evoluție reflectă pesimismul investitorilor cu privire la rezultatul primului tur al prezidențialelor, ceea ce agravează situația finanțelor publice.
Cheltuielile bugetului pentru dobânzile la datoria publică au fost de 12,5 miliarde lei în primele trei luni, înregistrând o creștere de 64% față de aceeași perioadă din 2024. Aceasta se întâmplă într-un moment în care România trebuie să reducă deficitul dintre cheltuieli și venituri.
Impactul alegerilor s-a resimțit și la Bursa de Valori București, unde indicele BET a scăzut cu aproape 3%, ceea ce indică scăderi în portofoliile celor peste 8,3 milioane de români care contribuie la Pilonul II de pensii. În prima zi după alegeri, cursul valutar a rămas stabil, BNR stabilind o valoare de 4 lei și 97 de bani pentru un euro, aceeași ca pe 30 aprilie, cu o diferență de doar 0,02 bani față de 2 mai.

