Progresele în lupta împotriva corupției
Comisia Europeană a concluzionat că, deși autoritățile române înregistrează rezultate pozitive în lupta anticorupție, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt, aceste progrese sunt afectate de problema prescripției. Conform raportului, în 2024, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a obținut 391 de condamnări și 147 de achitări.
Provocările întâmpinate de DNA
Raportul evidențiază că DNA continuă să lucreze la soluționarea cazurilor nesoluționate, însă volumul de muncă rămâne considerabil din cauza numărului mare de plângeri noi. De asemenea, DNA a primit echipamente moderne, inclusiv instrumente de supraveghere și de analiză a datelor, care sprijină anchetele.
Modificări legislative necesare
Comisia Europeană a subliniat că DNA solicită modificări legislative pentru a permite anchetarea sub acoperire a infracțiunilor de corupție pentru o perioadă mai lungă, similară altor infracțiuni complexe. O lege adoptată în decembrie 2024 a întărit incriminarea dării și luării de mită, conferind DNA competențe exclusive în această privință.
Complexitatea corupției
Magistrații au observat că corupția a devenit mai sofisticată, implicând forme complexe de abuz în serviciu și deturnare de fonduri, ceea ce îngreunează stabilirea răspunderii penale.
Impactul prescripției asupra cazurilor de corupție
Raportul Comisiei Europene subliniază că mai multe decizii recente ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au dus la închiderea unui număr considerabil de cazuri de corupție. În 2018, CCR a declarat neconstituțională întreruperea termenului de prescripție prin îndeplinirea oricărui act de procedură. Această decizie, urmată de o Ordonanță de Urgență, a modificat aplicarea legii, iar în prezent, cazurile de corupție judecate pot fi închise din cauza prescripției, riscând astfel ca un număr semnificativ de cauze să nu beneficieze de sancțiuni penale.
Consecințe ale prescripției
În 2024, 307 inculpați au scăpat de dosare penale din cauza prescripției, ceea ce subliniază riscurile sistemice în ceea ce privește responsabilitatea penală în cazurile de corupție.
Concluzie
Problema prescripției reprezintă un obstacol semnificativ în lupta împotriva corupției în România, afectând încrederea publicului în instituțiile judiciare și eficiența acțiunilor anticorupție.
