Polonia se pregătește de vot duminică: O bătălie electorală crucială pentru un jucător esențial în Europa de Est
Alegerile prezidenţiale din Polonia, al căror prim tur va avea loc duminică, ar putea oferi coaliţiei proeuropene aflate la putere un impuls de accelerare sau, dimpotrivă, să o cufunde din nou într-o dificilă coabitare cu un preşedinte conservator naţionalist. Preşedintele aflat la sfârşit de mandat, Andrzej Duda, un conservator apropiat de principalul partid de opoziţie Lege şi Justiție (PiS), continuă să se opună prin veto mai multor iniţiative legislative ale guvernului, prelungind astfel haosul juridic moştenit de la precedentul guvern naţionalist.
Polonia, ţară tot mai importantă în Europa şi actor-cheie pe flancul estic în faţa Rusiei, s-a angajat, după instalarea la putere a premierului Donald Tusk în octombrie 2023, pe calea reconcilierii cu Bruxellesul şi a reinstalării statului de drept.
Favoritul în cursa prezidențială
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice a lui Tusk, este dat drept favorit în cursa prezidenţială, cu 32% din intenţiile de vot în primul tur, în faţa istoricului Karol Nawrocki, promovat de partidul PiS al lui Duda, creditat cu o susţinere de 25,5% dintre alegători, conform mediei din sondaje. Al treilea în clasament, Slawomir Mentzen, candidatul partidului de extremă dreapta naţionalist libertarian Confederaţia, beneficiază de 14% susţinere.
În condiţiile în care niciunul dintre candidaţi nu depăşeşte nivelul de 50%, un al doilea tur de scrutin, prevăzut pentru 1 iunie, pare a fi inevitabil pentru desemnarea succesorului lui Andrzej Duda, aflat la finalul celui de-al doilea şi ultim mandat al său.
Principalele mize ale alegerilor
La nivel macro, miza este rolul Poloniei în geopolitică în sensul larg şi, în mod mai restrâns, în Uniunea Europeană. Potrivit politologului Ewa Marciniak, rezultatul alegerilor va arăta dacă va exista „o continuare a ceea ce coaliţia democratică a iniţiat în 2023 sau dacă va fi o ruptură faţă de această naraţiune şi această politică”.
Victoria lui Nawrocki ar însemna continuarea „conflictului politic, a polarizării şi a duopolului” prezent în cotidianul polonez, în timp ce victoria lui Rafal Trzaskowski, un european convins de 53 de ani, ar permite guvernului să îşi realizeze în final promisiunile electorale cele mai importante.
Printre mizele alegerilor se numără securitatea, relaţiile internaţionale, migraţia şi ajutorul pentru sutele de mii de refugiaţi ucraineni în Polonia. Cei doi candidaţi principali au poziţii diferite în ceea ce priveşte alianţele internaţionale, Nawrocki mizând în principal pe SUA şi NATO, în timp ce Trzaskowski subliniază importanţa UE.
Trzaskowski clamează „continuarea opţiunii euroatlantice, însă cu o întărire a poziţiei Europei, în cazul în care importanţa SUA va scădea net în anii ce urmează”. Karol Nawrocki a avut o scurtă întrevedere la începutul lui mai cu preşedintele Donald Trump la Casa Albă, fapt care a suscitat în Polonia acuzaţii de ingerinţă electorală americană.
Potrivit unor analize, candidatul susţinut de PiS afişează o „neîncredere la adresa Europei”, inclusiv faţă de Franţa şi Germania. Nawrocki a îndemnat la înfiinţarea de controale la frontiera polonezo-germană, acuzând Germania că expulzează în Polonia „migranţi ilegali”. De asemenea, Slawomir Mentzen a cerut poliţiei poloneze „să aresteze poliţiştii germani” care desfăşoară activităţi legate de migranţi pe teritoriul polonez.
Dezinformarea antimigranţi prosperă de ani de zile în Polonia, unde şi-au găsit refugiu numeroşi ucraineni, iar aceasta se alimentează acum cu un discurs antigerman, care se bazează pe fobii antigermane şi antieuropene.
