Politicienii vizează impozite suplimentare în contextul în care România se luptă cu o „pierdere alarmantă”: Escrocheria TVA-ului
România pierde anual aproape 9 miliarde de euro din Taxa pe Valoare Adăugată (TVA), în principal din cauza fraudelor. Procurorul șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a subliniat că „dacă vrem salarii mai bune, dacă vrem un buget mai bun, trebuie să reducem frauda cu TVA și evaziunea fiscală”. Totuși, lupta împotriva acestor fraude nu este o prioritate pentru statul român, iar politicienii caută să acopere deficitul bugetar prin implementarea de noi taxe.
Ultimul raport al Comisiei Europene referitor la deficitul de încasare a TVA, din decembrie 2024, estima că România a pierdut în anul 2022 nu mai puțin de 8.4 miliarde de euro din neîncasarea TVA. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește deficitul de TVA, cu o diferență de 30% între încasările estimate și cele efective.
Comisia Europeană a menționat că această sumă reprezintă veniturile pierdute, în principal din cauza fraudei în domeniul TVA, evaziunii, evitării obligațiilor fiscale, falimentelor nefrauduloase, calculelor eronate și altor factori. Consilierul Băncii Naționale a României, Eugen Rădulescu, a afirmat că „vorbim despre formule de a încasa bani, când avem o hemoragie extraordinară” în ceea ce privește neîncasarea TVA.
În contextul negocierilor pentru reducerea deficitului bugetar și formarea unui nou Guvern, președintele Nicușor Dan a descris situația din țară spunând: „De ani de zile, plătim o pizza medie și mâncăm o pizza mare”. Cele 8.4 miliarde de euro pe care România le pierde din încasarea TVA ar echivala cu aproximativ 40 de miliarde de lei. Pentru a reintra în ținta de deficit asumată de România în fața Comisiei Europene (7.5% din PIB), ar fi necesare 30 de miliarde de lei.
România nu reușește să încaseze 30% din TVA, iar, în loc să abordeze această problemă, politicienii discută despre implementarea unor taxe noi. Consilierul BNR, Eugen Rădulescu, a subliniat că „Bulgaria are vreo 7% din TVA neîncasat, Bulgaria va intra în euro. Noi stăm pe margine și ne uităm”.
Evaziune fiscală și frauda cu TVA
Kovesi a evidențiat că statul pierde enorm de mulți bani din evaziunea cu TVA, dar că lupta împotriva acestui tip de fraudă „nu este o prioritate pentru România”. Într-un interviu, ea a afirmat: „Dacă vrem salarii mai bune, trebuie să reducem frauda cu TVA și evaziunea fiscală”. În raportul de activitate pentru anul 2024, Parchetul European a deschis 12 cazuri de fraudă cu TVA, în valoare totală de 195 de milioane de euro. Cu toate acestea, nivelul de detectare în România este foarte scăzut.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a raportat că, în ceea ce privește descoperirea și combaterea evaziunii fiscale, inspectorii au identificat prejudicii la buget de 2.18 miliarde de lei. Parchetele din țară aveau în lucru, în anul 2024, dosare de evaziune fiscală cu prejudicii estimate de 732 de milioane de lei. Eugen Rădulescu a subliniat că este absurd să nu se abordeze problema fraudelor la ANAF, în condițiile în care România pierde anual 9 miliarde de euro.
Fraudele cu TVA
Consiliul Fiscal a subliniat că evaziunea fiscală este „aproape instituționalizată în România” și a evidențiat colectarea deficitara a TVA ca o „problemă de securitate economică”. Analizând motivele deficitului de colectare, Consiliul a menționat fraudele de tip carusel, rambursările de TVA și numărul ridicat de contribuabili cu TVA de plată.
Fraudele cu TVA includ, printre altele, utilizarea firmelor fantomă, care dispar după ce încasează banii de la clienți, lăsând statul fără venituri. În alte cazuri, companiile folosesc documente false pentru a justifica tranzacții inexistente, profitând astfel de facilitățile fiscale din Uniunea Europeană. Kovesi a explicat că aceste scheme de fraudă pot include exporturi fictive și creanțe false pe TVA, ceea ce complică și mai mult detectarea și combaterea evaziunii fiscale.
Implicarea serviciilor de informații în combaterea evaziunii fiscale
Recent, președintele Nicușor Dan a propus implicarea serviciilor de informații în lupta împotriva evaziunii fiscale, subliniind necesitatea de a aborda această problemă gravă. El a declarat că ar putea fi necesară modificarea Strategiei Naționale de Apărare pentru a include măsuri specifice în combaterea evaziunii fiscale, iar o discuție în acest sens este planificată pentru luna iulie.
