Critica deficitului bugetar al Guvernului Bolojan
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, contestă afirmațiile guvernului cu privire la deficitul bugetar, susținând că reducerea acestuia este o „minciună contabilă”. Peiu argumentează că, de fapt, statul român se îndreaptă spre stagnare economică și colaps bugetar, având cheltuieli care cresc mai repede decât veniturile.
Deficitul bugetar pe 2025
Guvernul Bolojan anunță un deficit bugetar de 146 miliarde lei pentru 2025, echivalent cu 7,65% din PIB, susținând că acesta a scăzut cu 1% din PIB față de anul anterior. Totuși, Peiu subliniază că aceste cifre sunt înșelătoare, deoarece guvernul raportează doar deficitul calculat pe numerar, excluzând plățile restante, cum ar fi cele către furnizorii de gaze și electricitate, care totalizează 9 miliarde lei.
Discrepanțele în execuția bugetară
Deficitul bugetar real pentru 2024 este estimat la 9,3% din PIB, cu 0,65% din PIB mai mult decât cel raportat pe numerar. Aceste informații au fost confirmate abia în martie 2025 de Comisia Europeană, nu de guvern.
Peiu subliniază că deficitul „pe numerar” pentru 2025 ar fi fost similar cu cel din 2024, dacă nu ar fi existat încasări suplimentare de 6 miliarde lei din amnistia fiscală a guvernului Ciolacu.
Venituri și cheltuieli curente
Veniturile curente pentru 2025 sunt de 585 miliarde lei, în creștere cu 10,3% față de 2024, în timp ce cheltuielile curente au crescut cu 12%, atingând 745 miliarde lei, rezultând un deficit curent de 160 miliarde lei. Veniturile din fonduri europene pentru 2025 se ridică la 75 miliarde lei, cu 24,5 miliarde lei mai mult decât în 2024.
Investiții și cheltuieli de capital
Cheltuielile de capital pentru 2025 sunt estimate la 67 miliarde lei, cu o creștere de doar 2 miliarde lei față de 2024. Guvernul a cheltuit 58,7 miliarde lei din fonduri europene, cu 16 miliarde lei mai mult decât în 2024.
Condițiile economice generale
Peiu avertizează că România se confruntă cu stagnare economică, PIB-ul nominal crescând cu aproximativ 9% din cauza inflației. Veniturile din TVA au crescut cu 10,7% în linie cu inflația, în timp ce impozitele directe au crescut datorită eliminării facilităților fiscale. Cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 12%, iar cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut doar cu 2% din cauza reducerii posturilor în educație.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut semnificativ, atingând 51 miliarde lei în 2025 și estimându-se că vor ajunge la 60 miliarde lei în 2026.
Concluzie
Peiu concluzionează că veniturile statului cresc mai lent decât cheltuielile, ceea ce sugerează o funcționare nesustenabilă a bugetului. Orice reducere a încasărilor din fonduri europene ar putea conduce la un colaps al statului român.
