Deținuți activi în România
Conform datelor oficiale publicate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) pe 24 noiembrie, în luna octombrie 2025, 7.311 deținuți din România au desfășurat activități lucrative, atât în interiorul, cât și în exteriorul penitenciarelor. Valoarea totală a serviciilor prestate a ajuns la 110,3 milioane de lei, marcând o creștere de 30,5% față de anul anterior, când s-au înregistrat 84,5 milioane de lei.
Cerinte pentru munca deținuților
Activitatea lucrativă a persoanelor private de libertate este reglementată de Legea nr. 254/2013. Penitenciarele pot încheia contracte de prestări servicii cu persoane fizice sau juridice pentru utilizarea forței de muncă a condamnaților. Deținuții pot munci în diverse forme, inclusiv în interiorul penitenciarului, în regie proprie, în caz de calamități sau în regim de voluntariat. Totuși, nu toți deținuții sunt eligibili pentru a participa la astfel de activități. Legea impune ca persoanele condamnate să fie clasificate în regim deschis, să nu se fi sustras de la executarea pedepsei, să mențină legături cu familia și să nu fie cercetate pentru alte infracțiuni. Selecția este realizată de administrațiile penitenciarelor pe baza comportamentului și gradului de risc al deținuților.
Distribuția veniturilor
Veniturile obținute din munca prestată nu sunt integral disponibile deținuților. 40% din venit revine persoanei condamnate, din care 90% poate fi utilizat pe durata detenției, iar 10% se consemnează la Trezoreria Statului, urmând a fi încasat la momentul eliberării. 60% din venituri se alocă administrației penitenciarului ca venituri proprii, contabilizate și utilizate conform legislației privind finanțele publice.
Interesul angajatorilor
Interesul angajatorilor pentru colaborarea cu penitenciarele a crescut, iar în perioada septembrie-noiembrie 2025 au fost organizate 33 de întâlniri de lucru în 36 de penitenciare, la care au participat peste 240 de operatori economici. Angajatorii beneficiază de facilități fiscale, ceea ce face parteneriatele cu penitenciarele mai atractive. Autoritățile consideră că aceste colaborări contribuie la reintegrarea socială a deținuților și la acoperirea deficitului de forță de muncă din anumite sectoare.
Colaborarea dintre penitenciare și mediul privat ar putea oferi soluții nu doar pentru reintegrarea deținuților, ci și pentru provocările economice legate de forța de muncă din România.
