„O jumătate din arborele existenței a dispărut”: Cauzele dispariției insectelor din cele mai sălbatice sanctuare ale naturii globale
Un nou record negativ în privința biodiversității planetei a fost atins, potrivit entomologilor, care semnalează că prăbușirea ecosistemelor afectează acum și zone naturale protejate, unde nu se folosesc pesticide. Colapsul catastrofal al populațiilor de insecte s-a extins și în regiuni cu care oamenii nu au aproape niciun contact direct, marcând începutul unei „noi ere” a declinului biomasei.
Ecologul Daniel Janzen, care a studiat regiunea protejată Guanacaste din Costa Rica timp de aproape cinci decenii, observă schimbări alarmante. În pădurile care odată erau pline de insecte, acum pare că nimic nu mai mișcă. Zumzetul albinelor sălbatice s-a stins, iar frunzele care erau cândva consumate de insecte rămân acum mari și neatinse. Janzen afirmă că pădurea seamănă mai mult cu o seră imaculată decât cu un ecosistem viu: „Nu mai este o pădure, ci un muzeu.”
Janzen a montat capcane de lumină în pădure timp de zeci de ani pentru a atrage insectele. Deși câteva molii continuă să vină, numărul și diversitatea insectelor atrase sunt acum mult mai scăzute. Comparând capturile, Janzen a constatat că aceleași capcane montate într-o pădure protejată din Costa Rica în aceeași perioadă a anului au atras mult mai multe insecte în 1984 decât în 2019.
Declinul observat de Janzen face parte dintr-un fenomen mai amplu, numit de ecologi „o nouă eră” a colapsului ecologic, în care dispariția rapidă a faunei are loc în regiuni protejate. Rapoarte internaționale sugerează că pierdem între 1% și 2,5% din biomasă anual la nivel global. Cauzele includ utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor, poluarea, pierderea habitatului și dezvoltarea industrială.
Winnie Hallwachs, soția lui Janzen și ecolog, observă că în zonele protejate, care aparent nu sunt afectate de pesticide, numărul insectelor scade dramatic: „În părți din Costa Rica afectate de pesticide, insectele au fost eliminate aproape complet. Dar chiar și în zonele protejate, numărul insectelor scade într-un mod teribil de dramatic.”
Populația de insecte zburătoare din 63 de rezervații din Germania a scăzut cu 75% în mai puțin de 30 de ani, iar populația de coleoptere din SUA a scăzut cu 83% în 45 de ani. În Puerto Rico, biomasa de insecte a ajuns să fie de 60 de ori mai mică decât în anii ’70, acest declin având loc în ecosisteme protejate.
Entomologul David Wagner a observat că zonele naturale studiate de-a lungul carierei sale au devenit tot mai lipsite de viețuitoare. „Am fost în Texas și a fost cea mai nereușită călătorie. Nu mai era nicio insectă. Totul era uscat, prăjit. Nici animalele care mănâncă șopârle nu erau prezente – nu am văzut niciun șarpe.” El estimează că declinul biomasei poate fi chiar și de 5% în zone amenințate de schimbările climatice, urbanizare și agricultură. Wagner avertizează că, în doar patru decenii, „aproape jumătate din arborele vieții a dispărut într-o singură viață de om.”
Declinul populațiilor de insecte poate fi monitorizat și prin studierea declinului păsărilor, șopârlelor și altor animale care depind de insecte pentru hrană. Cercetătorii din SUA, Brazilia, Ecuador și Panama au observat o scădere dramatică a numărului de păsări din regiuni protejate, inclusiv în rezervații de milioane de hectare de păduri virgine. Într-o zonă intactă de pădure din Panama, 70% din speciile de păsări au fost afectate, iar 88% din acestea și-au pierdut peste jumătate din populația din anii ’70. De asemenea, aproape o treime din păsările din Statele Unite (aproximativ 3 miliarde) au dispărut, majoritatea fiind păsări insectivore.
Schimbările climatice devin un factor principal în dispariția speciilor, Wagner menționând că „ucigașul – cauza declanșatoare – este de fapt apa.” Insectele, care nu pot reține apă, sunt extrem de vulnerabile la perioade scurte de secetă, care pot distruge milioane de exemplare. Unii ecologi sugerează că acest declin ar putea semnifica începutul unei noi ere, în care efectele schimbărilor climatice devin mai devastatoare decât activitățile umane de distrugere a naturii. „Ne aflăm într-un nou punct în istoria omenirii.”

