Noul obiectiv de apărare al NATO
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), compusă din 32 de țări, și-a propus să crească semnificativ cheltuielile de apărare, planificând investiții de miliarde în armate și sisteme de securitate în următorul deceniu. Această inițiativă vine într-un context în care unele națiuni europene se confruntă cu datorii mari și în creștere, ceea ce le face incapabile să susțină aceste cheltuieli, conform analizei CNN.
Creșterea cheltuielilor de apărare
NATO a convenit să majoreze obiectivul de cheltuieli de apărare la 5% din produsul intern brut (PIB) până în 2035, o creștere semnificativă față de actualul obiectiv de 2%. Acest angajament a fost adoptat în contextul amenințărilor reprezentate de o Rusie agresivă și de un angajament redus al Statelor Unite în ceea ce privește securitatea Europei.
Provocări financiare pentru statele membre
Guvernele europene au la dispoziție trei opțiuni pentru a îndeplini acest nou obiectiv: reducerea altor cheltuieli, creșterea impozitelor sau împrumuturi suplimentare. Analiștii subliniază că aceste opțiuni sunt incomode din punct de vedere politic sau neviabile pe termen lung, având în vedere constrângerile fiscale existente.
Obiective anterioare neîndeplinite
Deși multe țări NATO au crescut cheltuielile în răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, multe dintre ele nu au reușit să atingă obiectivul anterior de 2%, stabilit în 2014. Noul obiectiv de 5% presupune alocarea a 3,5% din PIB pentru cerințele de apărare „de bază” și 1,5% pentru sprijinul infrastructurii de apărare.
Datoriile publice și presiunea fiscală
Atingerea obiectivului de 3,5% ar putea conduce la o creștere a datoriilor publice în rândul membrilor europeni ai NATO, estimată la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari până în 2035, conform S&P Global Ratings. Țări precum Italia, Franța și Belgia se confruntă deja cu rate ridicate ale datoriei publice raportate la PIB, ceea ce complică și mai mult situația.
Opțiuni de finanțare
Uniunea Europeană încearcă să sprijine investițiile în apărare, excepând cheltuielile de apărare de la normele stricte privind cheltuielile publice și creând un fond de 150 de miliarde de euro pentru împrumuturi cu dobânzi favorabile. Cu toate acestea, unele țări, precum Spania, au declarat că nu vor putea îndeplini obiectivul de 5% din cauza impactului asupra cheltuielilor sociale.
Concluzie
Noua direcție de apărare a NATO impune provocări semnificative pentru statele europene, care se confruntă cu constrângeri fiscale severe, ceea ce ridică întrebări cu privire la viabilitatea și sustenabilitatea acestor angajamente financiare în contextul datoriilor deja existente.
