Nicușor Dan provoacă CCR în legătură cu legea despre propaganda legionară
Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat joi, 10 iulie 2025, Curtea Constituțională a României cu privire la legea adoptată recent de Senat care interzice susținerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe. Legea prevede pedepse de până la 10 ani de închisoare. Administrația Prezidențială subliniază că „orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități.”
Contestația privind neconstituționalitatea legii
În sesizarea sa, președintele afirmă că legea a fost adoptată cu încălcarea mai multor norme și principii constituționale, inclusiv articolele 1 alin. (3) și (5), 20, 30, 31, și 33 din Constituție. O modificare semnificativă adusă de noua lege este extinderea sferei organizațiilor interzise pentru a include cele cu caracter legionar, în plus față de cele fasciste, rasiste sau xenofobe, care erau deja interzise prin O.U.G. nr. 31/2002.
Inițierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea unor organizații cu caracter legionar constituie infracțiune, fiind pedepsită cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Președintele atrage atenția asupra faptului că noțiunea de „legionar” nu este definită în mod clar în legislație, ceea ce poate conduce la confuzii și interpretări arbitrare de către organele judiciare.
Confuzie semantică și riscuri legale
Absența unei definiții legale clare pentru termenul „legionar” generează riscuri de instabilitate juridică. Președintele subliniază că, având în vedere pedepsele severe asociate infracțiunilor menționate, lipsa de claritate a legii poate afecta libertatea individuală și dreptul la un proces echitabil. De asemenea, termenul „fascist” nu beneficiază de o definiție legală, ceea ce ridică aceeași problemă de neconformitate.
Nicușor Dan menționează că definiția „materialelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” este circulară și nu oferă claritate referitor la ce anume constituie astfel de materiale, ceea ce lasă loc interpretărilor arbitrare.
Implicarea partidelor politice și contestații
Legea, inițiată de deputatul Silviu Vexler, a fost votată în Camera Deputaților la începutul lunii iunie și contestată de partidele din opoziție: AUR, SOS România și POT. Aceste partide au argumentat că legea ar putea alimenta un antisemitism artificial și ar încălca drepturile fundamentale, inclusiv libertatea de conștiință și dreptul la identitate.
Sesizările formulate de AUR, SOS și POT la CCR se bazează pe argumente că modificările propuse contravin Constituției României, invocând articolele 25, 29 și 30 care garantează drepturile omului și libertatea de exprimare.
Concluzie
Contestațiile la Curtea Constituțională subliniază o criză de claritate legislativă în ceea ce privește definirea organizațiilor și materialelor de propagandă interzise, ceea ce ar putea avea implicații majore asupra drepturilor fundamentale și stabilității juridice în România.
