Nicușor Dan, o reușită strânsă pentru Europa și un test crucial pentru România
Nicușor Dan se bucură de triumful său fără a fi prea evident în legătură cu acest lucru. Noul președinte ales a invocat „unitatea” tuturor românilor în fața susținătorilor săi, pregătind în același timp țara pentru anii dificili care urmează.
Un carusel electoral
Oricine l-a vizitat pe actualul primar al Capitalei în biroul său din București în urmă cu câteva luni nu a avut impresia că stă în fața unui om de stat în devenire. Dan pare modest, incoruptibil și foarte atent la detalii. Bucureștenii îl apreciază în special pentru poziția sa decisivă împotriva corupției și pentru lupta sa de ani de zile pentru conservarea clădirilor istorice.
Odată cu alegerea matematicianului independent Dan, România a trecut printr-un fel de examen final de ultim moment. În prima încercare, a ieșit învingător rusofilul Călin Georgescu, teoretician al conspirației – ulterior, Curtea Constituțională a declarat alegerile invalide cu o justificare relativ fragilă și l-a scos pe candidat din cursă. În urma reluării alegerilor, George Simion, de asemenea de extremă dreapta, a obținut un avans considerabil în primul tur; liberalul Nicușor Dan a obținut doar 21%.
Tendințe dictatoriale
Faptul că Dan a câștigat cu aproape 54% din voturi, în ciuda unei prezențe semnificativ mai mari la vot, va fi întâmpinat cu ușurare, în special la Bruxelles. România este membră a UE din 2004 și, ca țară de la Marea Neagră învecinată cu Ucraina, este un pilon central al strategiei NATO. Cea mai mare bază din Europa a alianței transatlantice de apărare este construită în prezent nu departe de orașul-port Constanța. Predecesorul lui Dan, Klaus Iohannis, a fost considerat dificil și din ce în ce mai autocratic, dar de încredere în ceea ce privește problemele alianței.
Nu este greu de imaginat ce ar fi însemnat pentru România un președinte ca George Simion, care l-a declarat pe Donald Trump lumina sa călăuzitoare și care l-a acuzat recent pe președintele francez Emmanuel Macron de „tendințe dictatoriale”. Simion a afirmat că Franța este „murdară și fără Dumnezeu”, adăugând că Europa de Est va „trezi întregul continent”.
Simion și-a asigurat sprijinul premierului ungar Viktor Orbán în timpul campaniei electorale. Orbán a afirmat că a venit timpul pentru o Europă a națiunilor, o Europă creștină. Cu toate acestea, alianța lui Orbán cu Simion nu a dus la rezultatul dorit, reprezentanții minorității maghiare din România amintind că Simion a incitat la ură împotriva etnicilor maghiari în trecut.
Trăind la limita sărăciei
Independentul Nicușor Dan ar trebui să fie ales ca răul cel mai mic. Semnalele de alarmă ale celor șapte foști ambasadori ai SUA în România nu au rămas fără ecou: Într-o scrisoare deschisă, diplomații au cerut să se aleagă între dominația rusă în România și legături sigure cu Occidentul. Fostul ambasador Adrian Zuckerman a vorbit despre un scrutin fatidic: Dacă Simion este ales, acestea ar putea fi ultimele alegeri democratice din următorii zece ani.
Sarcini majore îl așteaptă acum pe Nicușor Dan. El trebuie să încerce să liniștească o țară în care nemulțumirea și ura crescândă față de clasa politică au creat diviziuni profunde. O treime din populație trăiește sub pragul sărăciei, iar o persoană din zece are mai puțin decât necesitățile de bază ale vieții. Datoria națională a crescut masiv în doar câțiva ani, iar România are acum cel mai mare deficit bugetar din UE.
Nicușor Dan, care a studiat la Paris și a câștigat două medalii de aur la Olimpiada de Matematică în adolescență, este conștient de amploarea provocării. Primul său pas va fi să găsească un prim-ministru care să gândească similar și să organizeze majorități într-un parlament în care forțele orientate spre reformă sunt slab reprezentate. Noul președinte al României descrie sarcina în maniera sa calmă caracteristică: „Va urma o perioadă dificilă, necesară pentru a ne echilibra economic. Vă rog însă să aveți speranță și răbdare.”
