Nicușor Dan atacă la CCR legislația despre propaganda legionară
Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) pe data de 10 iulie 2025, în legătură cu legea recent adoptată care interzice susținerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe. Această lege, care prevede pedepse de până la 10 ani de închisoare, a fost trimisă spre adoptare de către Senat și va fi dezbătută de CCR pe 17 iulie.
Argumentele sesizării
În sesizarea adresată CCR, Administrația Prezidențială subliniază că „orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități.” Legea contestată extinde sfera organizațiilor interzise pentru a include cele cu caracter legionar, pe lângă cele fasciste, rasiste sau xenofobe, care erau deja interzise prin OUG nr. 31/2002.
Legea stipulează că inițierea, constituirea sau sprijinirea unei organizații cu caracter legionar constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani, ceea ce este considerat o pedeapsă severă. Totuși, noțiunea de „legionar” nu este definită clar în OUG nr. 31/2002, iar acest lucru ridică întrebări despre aplicabilitatea legii și despre ce înseamnă exact această caracterizare.
Lipsa de claritate și consecințele juridice
Nicușor Dan argumentează că absența unei definiții legale a noțiunii de „legionar” generează un risc de interpretare arbitrară de către organele judiciare, ceea ce ar putea conduce la o practică neunitară și instabilitate juridică. Aceasta poate afecta libertatea individuală și garanțiile procesuale, având în vedere că infracțiunile menționate sunt sancționate cu pedepse severe.
Mai mult, termenul de „fascist” nu beneficiază de o definiție legală clară, ceea ce ridică aceleași probleme de neconformitate cu standardele constituționale. Definiția „materialelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” este circulară și nu oferă claritate, lăsând loc de interpretare din partea organelor judiciare.
Critici din partea opoziției
Legea a fost contestată și de partidele din opoziție, inclusiv AUR, SOS România și POT, care au argumentat că aceasta va „alimenta un antisemitism artificial” și va încălca drepturile fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare. Sesizarea adusă de aceste partide subliniază că modificările propuse contravin Constituției României, în special articolelor care garantează libertatea de conștiință și egalitatea în drepturi.
Criticile se concentrează pe lipsa clarității în definirea caracterului organizațiilor și a materialelor interzise, precum și pe riscul de soluții contradictorii în practica judiciară, ceea ce ar putea crea un climat de insecuritate juridică.
Concluzie
Contestația lui Nicușor Dan la CCR reflectă o preocupare majoră privind claritatea și aplicabilitatea legii care interzice organizațiile cu caracter legionar, evidențiind tensiuni între libertățile fundamentale și reglementările care vizează prevenirea extremismului. Decizia CCR va avea implicații semnificative pentru legislația românească și pentru modul în care sunt abordate problemele de extremism și libertate de exprimare.
