Netanyahu călătorește în Ungaria, ignorând mandatul de arestare al CPI
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a sosit joi în Ungaria, înfruntând mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI), la invitaţia aliatului său Viktor Orban. „Bine aţi venit la Budapesta”, a scris pe Facebook ministrul Apărării, Kristof Szalay-Bobrovniczky, care l-a întâmpinat pe liderul israelian la aeroportul din Budapesta.
Vizita lui Netanyahu, care durează mai multe zile, este prima sa călătorie în Europa de la începutul războiului din Gaza, în octombrie 2023. După onorurile militare de la palatul prezidenţial, Netanyahu va avea întâlniri cu omologul său ungar, urmate de o conferinţă de presă în jurul orei 12:30 (10:30 GMT). Această vizită este considerată o oportunitate de a mobiliza sprijinul maghiar pentru planul preşedintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra Fâşiei Gaza și de a-i expulza pe locuitorii acesteia.
Semnificaţia acestei călătorii este mai ales simbolică, având în vedere că, după anunţarea în noiembrie 2024 a mandatului de arestare de către CPI pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în Fâşia Gaza, Netanyahu nu a vizitat niciun stat parte la jurisdicţia cu sediul la Haga. Moshe Klughaft, consultant şi fost consilier al liderului israelian, a declarat că scopul lui Netanyahu este de a-şi recapăta capacitatea de a călători oriunde doreşte.
Prin această vizită, Netanyahu „într-o ţară care nu se teme de arestare, pregăteşte terenul pentru normalizarea călătoriilor sale viitoare”, inclusiv în Germania, unde viitorul cancelar Friedrich Merz i-a garantat că va putea veni fără griji. Viktor Orban l-a invitat pe Netanyahu imediat după ce a aflat vestea mandatului CPI, exprimându-şi dezacordul faţă de „o decizie ruşinoasă”. Netanyahu a lăudat „claritatea morală” a Ungariei.
Curtea Penală Internaţională a reamintit că Budapesta are „obligaţia legală” de a executa deciziile CPI. Purtătorul de cuvânt al Curţii, Fadi El Abdallah, a subliniat că statele pot consulta Curtea dacă au îngrijorări cu privire la cooperarea lor, dar nu pot stabili unilateral meritele deciziilor juridice.
Ungaria a semnat Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, în 1999, ratificându-l doi ani mai târziu. Totuşi, Ungaria nu a validat convenţia asociată pe motive constituţionale, susţinând că nu este obligată să respecte deciziile Curţii Internaţionale de Justiţie. În prezent, CPI are 125 de membri, având misiunea de a urmări în justiţie autorii celor mai grave crime din lume.
În timp ce guvernul ungar flutură ideea de a părăsi CPI, acesta ar putea face pasul decisiv, călcând pe urmele lui Donald Trump, care a impus sancţiuni Curţii pentru acţiuni pe care le consideră „nelegitime”. Absenţa lui Benjamin Netanyahu de la Ierusalim coincide cu turbulenţe interne, fiind implicat într-o dispută cu Curtea Supremă care a suspendat decizia guvernului de demitere a actualului şef al Shin Bet.
