Moțiunea de cenzură AUR împotriva Guvernului Bolojan
Moțiunea de cenzură depusă de parlamentarii AUR, intitulată „Au ruinat ţara şi acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit”, a fost citită joi în plenul Parlamentului, în prezența unei săli aproape goale. Președintele AUR, George Simion, și lidera POT, Anamaria Gavrilă, nu au fost prezenți în momentul citirii textului moțiunii de către deputatul AUR, Petrișor Peiu.
Contextul moțiunii de cenzură
Inițiativa opoziției vine după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar. Sesiunea extraordinară a Parlamentului s-a prelungit până pe 14 iulie, când moțiunea va fi dezbătută și votată. Moțiunea a fost semnată de parlamentarii AUR, S.O.S. România, POT și neafiliați.
Acuzațiile aduse Guvernului
Semnatarii moțiunii acuză Guvernul de uzurparea puterii legitime și de batjocorirea voinței poporului român, afirmând că trebuie să dispară împreună cu aparatul său de propagandă. În textul moțiunii, se face o paralelă între guvernanții care își asumă risipă financiară și cetățenii care suportă consecințele. Se subliniază că actualii guvernanți au servit un nou pachet de creșteri fiscale, menționând că „nu puteți plăti cât putem noi cheltui”.
Măsurile fiscale contestate
Moțiunea trece în revistă măsurile luate de guvernele din perioada 2019 până în prezent, evidențiind proasta guvernare ca un „sport olimpic” în care actualii guvernanți ar ocupa „podiumul rușinii”. Printre măsurile contestate se numără impunerea a două cote de TVA (11% și 21%), majorarea accizelor pentru alcool, carburanți și țigări, precum și introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei.
Consecințele votului asupra moțiunii
Dacă moțiunea de cenzură va trece, Guvernul Bolojan va fi demis. În caz contrar, proiectul pe care Executivul și-a asumat răspunderea va fi adoptat.
Impactul acestei moțiuni de cenzură ar putea afecta stabilitatea guvernamentală și ar putea conduce la schimbări semnificative în politicile fiscale ale României.
