Controversă în jurul hidrocentralelor din România
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a stârnit controverse prin declarațiile sale referitoare la hidrocentralele în construcție, afirmând că acestea sunt „depășite” și că ar trebui înlocuite cu panouri solare și baterii, ce ar putea fi mai ieftine de până la opt ori. Aceasta a subliniat că România ar putea să adopte soluții alternative mai eficiente din punct de vedere financiar.
Investiții strategice blocate
Patru hidrocentrale, aflate în stadii avansate de construcție – Pașcani, Surduc-Siriu, Cerna-Motru-Tismana și Cornetu-Avrig – au fost declarate de interes național, însă ministra Buzoianu blochează finalizarea lor prin avize și studii. În prezent, România se confruntă cu importuri de energie la prețuri record, iar opoziția, reprezentată de partidul AUR, a inițiat o moțiune împotriva sa, acuzând-o că împiedică securitatea energetică a țării.
Argumentele ministei
Buzoianu susține că hidrocentralele sunt costisitoare și poluante, promovând în schimb construcția de panouri fotovoltaice. „Dacă vrem panouri fotovoltaice cu stocare, care să acopere exact capacitatea celor 4 hidrocentrale, am putea face acest lucru cu un cost de 8 ori mai mic decât să finalizăm aceste lucrări”, a declarat aceasta.
Stadiul actual al hidrocentralelor
În realitate, hidrocentralele sunt deja 80-90% finalizate, unele având baraje ridicate, iar România a investit miliarde în aceste proiecte. Criticile la adresa ministei au fost accentuate de gafe în interviuri, unde s-a arătat nepregătită să răspundă la întrebări fundamentale legate de gestionarea resurselor naturale ale țării.
Reacții politice
Parlamentarii din AUR, PSD și PNL au acuzat-o pe Buzoianu că sabotează securitatea energetică a României. În contradicție, ministra afirmă că doar respectă legea și că țara ar trebui să opteze pentru un viitor ecologic, bazat pe surse de energie regenerabilă.
Concluzie
Deciziile luate de ministra Mediului, Diana Buzoianu, în legătură cu hidrocentralele și propunerile de tranziție către energie solară stârnesc dezbateri intense, având implicații semnificative asupra securității energetice a României și a viitorului energetic al țării.
