Declin sever al Marii Bariere de Corali
Marea Barieră de Corali se confruntă cu cea mai mare declinare anuală a acoperirii cu corali de când au început înregistrările, acum aproape 40 de ani, conform unui raport al Institutului Australian de Ştiinţe Marine (AIMS). Ramurile nordice și sudice ale vastului recif australian au fost cele mai afectate, având parte de o albire extinsă a coralilor.
Cauzele declinului
Recifele au fost afectate recent de cicloane tropicale și de invazia stelelor de mare coroană de spini, care se hrănesc cu corali. Totuși, AIMS a identificat stresul termic provocat de schimbările climatice ca fiind cauza principală a acestui declin. Institutul avertizează că habitatul ar putea ajunge la un punct critic în care coralii nu se vor mai putea reface suficient de repede între evenimentele catastrofale, conducând astfel la un viitor instabil.
Studii și observații
AIMS a studiat starea de sănătate a 124 de recife de corali între august 2024 și mai 2025, continuând cercetările inițiate din 1986. Marea Barieră de Corali, care se întinde pe 2.300 km, adăpostește o biodiversitate impresionantă. Însă, evenimentele repetate de albire afectează grav aceste ecosisteme, transformând zone vaste de corali odată plini de viață în teritorii pustii.
Impactul schimbărilor climatice
Albirea corailor se produce atunci când aceștia sunt expuși la stres, devenind albi din cauza temperaturii ridicate a apei. Coralii stresați pot muri dacă sunt supuși unor temperaturi cu 1°C mai mari decât limita lor termică timp de două luni. Apele tropicale neobișnuit de calde au dus la albirea pe scară largă a coralilor în 2024 și în primele luni ale anului 2025, fiind al șaselea eveniment de acest fel din 2016.
Recuperarea și măsurile de protecție
Orice recuperare a coralilor ar putea dura ani de zile și depinde de reproducerea viitoare a acestora, precum și de minimizarea perturbărilor de mediu. Conform AIMS, speciile de corali cele mai afectate sunt cele din genul Acropora, care sunt sensibile la stresul termic și constituie hrana preferată a stelelor de mare coroană de spini. Guvernul australian a implementat un program de eradicare a acestor stele, cu succes parțial, având ca rezultat eliminarea a peste 50.000 de exemplare.
Îngrijorări și perspective viitoare
Richard Leck de la organizația WWF a subliniat că reciful se află sub un stres incredibil, iar fără măsuri climatice ambițioase și rapide, Marea Barieră de Corali ar putea suferi aceeași soartă ca alte recife de corali din lume, deja irecuperabile. UNESCO a avertizat că acest simbol al Australiei este „în pericol” din cauza încălzirii mărilor și a poluării.
Impactul continuării declinului Marii Bariere de Corali ar putea avea consecințe semnificative asupra ecosistemelor marine și a biodiversității globale, subliniind necesitatea urgentă de acțiuni pentru protejarea acestui habitat vital.
