Sentimentul de pericol în rândul românilor
Conform unui studiu realizat de INSCOP Research între 20 și 26 iunie 2025, două treimi din români (65,2%) simt că România se află într-o stare de pericol. Această percepție a fost influențată de criza sanitară globală și de conflictul din Ucraina, care a generat o anxietate crescută în rândul populației.
Starea de anxietate și criza democratică
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a subliniat că nu există nicio categorie de populație care să se simtă mai relaxată în legătură cu percepția pericolului. A afirmat că starea de anxietate a fost amplificată și de criza regimului democratic din ultimele trei decenii. Astfel, 37,1% dintre respondenți consideră că România este în pericol în foarte mare măsură, iar 28,1% în mare măsură.
Percepția asupra surselor de pericol
Studiul a arătat că 14,5% dintre români cred că pericolul provine din afara țării, la fel și 14,5% consideră că acesta provine din interior. De asemenea, 35,1% dintre respondenți consideră că pericolul provine în egală măsură din ambele surse. Votanții USR și AUR, tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, precum și locuitorii din București manifestă un sentiment mai acut al pericolului comparativ cu votanții PNL și PSD.
Demografia percepției de pericol
Persoanele cu studii superioare, votanții USR și locuitorii din urbanul mare percep pericolul ca venind atât din afară, cât și din interior. În contrast, votanții PSD consideră că amenințările provin preponderent din afara țării, în timp ce votanții AUR și angajații la stat sunt mai predispuși să creadă că pericolul provine din interior.
Metodologia studiului
Datele au fost colectate prin interviuri telefonice folosind metoda CATI, pe un eșantion de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ± 2,9%, la un grad de încredere de 95%.
Concluzie
Sentimentul general de pericol resimțit de români subliniază o criză profundă de încredere în instituțiile statului și demonstrează impactul crizelor externe și interne asupra percepției de securitate națională.
