Critica plafonării prețurilor alimentelor
Analiștii economici avertizează asupra efectelor negative ale plafonării prețurilor la alimente, considerând că această măsură nu respectă regulile de bază ale economiei de piață. Aceștia susțin că plafonarea, propusă de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ar putea conduce la o explozie a prețurilor la raft.
Propunerea ministrului Agriculturii
Ministrul Florin Barbu a propus un mecanism de intervenție pe piața alimentară, care ar plafona adaosul comercial la alimente atunci când inflația depășește 5%. Criticile vin din partea analistului economic Adrian Negrescu, care consideră această soluție o „formulă de-a dreptul halucinantă” care va avea efecte contrare intenției de a oferi „prețuri decente” românilor.
Incompetența în înțelegerea pieței
Negrescu subliniază că ministrul Barbu nu înțelege cum funcționează piața, iar ideea sa contravine principiilor economiei de piață și legislației europene privind concurența. Declarațiile ministrului ar putea agrava îngrijorările investitorilor din agricultură și retail, sectoare deja afectate de creșterea TVA și alte taxe.
Efectele plafonării asupra economiei
Experții afirmă că plafonarea adaosului comercial afectează capitalul românesc din agricultură, distribuție și comerț și riscă să crească dependența de importuri. Deși măsura a fost promovată ca soluție timp de aproape patru ani, inflația la produsele alimentare a continuat să crească, ajungând la un nivel record în Uniunea Europeană, ceea ce demonstrează ineficiența acesteia.
Avertizări de la Consiliul Concurenței
Consiliul Concurenței a semnalat că plafonarea adaosurilor comerciale la alimente a depășit termenul legal maxim și poate provoca dezechilibre pe piață. Măsura, introdusă prin OUG nr. 67/2023, a fost inițial considerată temporară, dar a generat riscuri semnificative pentru funcționarea pieței, conform celui mai recent raport al instituției.
Riscurile continuării plafonării
Consiliul subliniază că Legea concurenței permite intervenția doar în situații excepționale și că depășirea termenului legal amplifică riscurile de efecte nefavorabile. Deși plafonarea a dus inițial la scăderea prețurilor la raft, s-au observat efecte de tip „waterbed”, retailerii compensând pierderile de profitabilitate prin creșterea marjelor de adaos la alte produse.
Concluzie
Plafonarea prețurilor alimentelor, deși intenționată să protejeze consumatorii, riscă să genereze efecte adverse semnificative asupra pieței, cu implicații pe termen lung pentru economia agricolă românească și stabilitatea prețurilor.

