Libertatea de opinie, în criză: Impactul internațional al conflictului lui Trump cu jurnaliștii
Când Trump a ordonat desființarea US Agency for Global Media, agenția federală care finanțează radiodifuzorul Vocea Americii (VOA) și alte instituții ce promovează jurnalismul independent în străinătate, decizia a oprit brusc emisiunile în 49 de limbi, transmise către peste 425 de milioane de oameni. Președintele SUA a primit sprijin din partea unor figuri care rareori s-au aliniat vreunei administrații americane. Când ordinul executiv emis de Donald Trump în martie a dus la închiderea postului VOA la Moscova, Margarita Simonian, redactor-șef al postului de stat RT, a descris decizia drept „minunată”. Publicația de stat chineză Global Times a jubilat, afirmând că radiodifuzorii au fost aruncați de Casa Albă „ca o cârpă murdară”, punând capăt „otrăvii lor propagandistice”. De asemenea, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, acuzat că își reprimă opoziția politică, a numit decizia lui Trump „foarte promițătoare”.
Pe plan intern, Trump a continuat atacurile asupra presei, dând în judecată posturi precum CBS News și ABC, încercând să blocheze accesul jurnaliștilor Associated Press la Casa Albă sau să taie finanțarea pentru NPR și PBS, instituții pe care le-a numit „monștri radicali de stânga”. De Ziua Mondială a Libertății Presei, marcată pe 3 mai, observatorii avertizează că retragerea Americii din lupta pentru libertatea informației în străinătate va avea consecințe profunde, în special în țările unde presa liberă este slabă.
Pe lângă VOA, care a fost fondată în 1942, Trump a tăiat finanțarea și pentru postul Radio Europa Liberă/Radio Liberty (RFE/RL), lansat în timpul Războiului Rece, care difuzează în țări precum Belarus, Rusia și Ucraina. Jeffrey Gedmin, directorul Alhurra, canal de știri în limba arabă finanțat de SUA, a declarat că reducerea personalului și a programelor „va face ca vocea Americii să fie amuțită în Orientul Mijlociu”. În același timp, libertatea presei se erodează și în alte părți ale lumii, cu arestări și expulzări ale jurnaliștilor în Turcia, inclusiv corespondentul BBC Mark Lowen, iar în Serbia apar avertismente grave privind amenințările la adresa libertății presei.
Marty Baron, fost redactor-șef al Boston Globe și Washington Post, a subliniat că „Statele Unite obișnuiau să pună presiune pe țările care subminau libertatea de exprimare. Era o cauză susținută de guvernul american și un model pentru întreaga lume. Acum, nu mai suntem un model. Liderii autoritari știu că nu vor primi nicio presiune din partea Statelor Unite.” Baron a adăugat că „nu există nicio îndoială că Trump i-a încurajat pe alți lideri autoritari”, evidențiind ascensiunea autoritarismului în alte țări.
Steve Herman, corespondentul național-șef al VOA, a subliniat că în unele state represive, instituția era singura conexiune cu SUA: „În societăți unde nu există nicio altă sursă de știri și nu ai acces la internet, oamenii se întreabă ce s-a întâmplat cu America. Pentru ei, efectiv, SUA au dispărut.” Herman a descris eforturile de desființare a VOA și altor instituții media drept „o urgență constituțională”, menționând că foști ascultători deja recepționează emisiuni chineze pe frecvențele folosite anterior de SUA.
Deși un judecător federal a blocat temporar încercările de dizolvare a acestor entități media, incertitudinea persistă, iar guvernul urmează să facă apel. În același timp, Uniunea Europeană nu a reușit să compenseze lipsa finanțării americane. Retragerea presei finanțate de SUA are loc în paralel cu dificultățile financiare ale BBC World Service, o altă instituție importantă în promovarea jurnalismului independent la nivel global.
Jonathan Munro, director global al BBC News, a avertizat că „trei sferturi dintre țările lumii nu au o presă liberă, iar situația se agravează. Nu este vorba doar de lipsa presei libere, ci și de valul agresiv de dezinformare care ajunge nonstop pe telefoanele oamenilor.” Munro a adăugat că regimurile autoritare au reacționat deja la retragerea Occidentului și își extind influența mediatică: „China și Rusia au ambiții clare. Iranul și Turcia devin jucători tot mai activi.”
Potrivit lui Marty Baron, pagubele provocate de strategia lui Trump ar putea fi ireversibile: „Este o acțiune profund distructivă, fără nicio justificare logică, și va fi foarte greu de reparat. Trump s-a dovedit extrem de eficient în a distruge, iar presa independentă este una dintre țintele lui preferate.”
