Letonia își schimbă cursul: retragerea din tratatul internațional privind interzicerea minelor antipersonal
Parlamentul de la Riga a aprobat miercuri retragerea Letoniei din convenţia internaţională privind interzicerea minelor antipersonal, o decizie justificată prin necesitatea întăririi securităţii naţionale în contextul invaziei ruse din Ucraina. Inara Muriniece, preşedinta comisiei parlamentare pentru afaceri externe, a declarat că „retragererea din Convenţia de la Ottawa va da forţelor noastre armate o marjă de manevră în caz de ameninţare militară şi le va permite să utilizeze toate mijloacele disponibile pentru apărarea cetăţenilor noştri”.
Măsura, adoptată cu o mare majoritate, va intra în vigoare la şase luni după ce Letonia va notifica oficial ONU. Această decizie a fost anunţată iniţial în martie, împreună cu Lituania, Estonia şi Polonia; Finlanda a luat ulterior o decizie similară. În contrast, Norvegia rămâne singura ţară membră a NATO vecină cu Rusia care este încă parte a tratatului, guvernul de la Oslo comunicând în 2 aprilie că nu va renunţa la convenţie și criticând poziţia Finlandei.
Vecinii Rusiei se tem de extinderea agresiunii acesteia dincolo de Ucraina. Convenţia de la Ottawa din 1997 interzice utilizarea, stocarea, producţia şi transferul minelor antipersonal (antiinfanterie) și a fost ratificată de peste 160 de state. Rusia, Statele Unite şi China nu au aderat la tratat.
Minele antipersonal, care pot fi instalate manual sau răspândite cu ajutorul rachetelor şi artileriei, au rolul de a descuraja accesul militarilor şi civililor în anumite zone. Acestea sunt declanşate prin contact sau la apropierea unei persoane și pot provoca leziuni grave sau chiar moartea; în multe cazuri, rămân active după încheierea conflictelor, punând în pericol populaţia.
