Lavrov critică liderii europeni și laudă administrația Trump
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a adus critici dure la adresa politicienilor din Uniunea Europeană, evidențiind o apropiere între Kremlin și noua administrație de la Washington. Lavrov a declarat vineri, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de externe din Comunitatea Statelor Independente (CSI) la Almatî, că lideri precum Annalena Baerbock, Kaja Kallas și Ursula von der Leyen au demonstrat „cât de jos a căzut UE”.
„Acești politicieni nu s-au gândit la alegătorii lor, ci au pus dorința de a pedepsi Rusia mai presus de bunăstarea propriilor cetățeni”, a afirmat Lavrov.
În contrast, Lavrov și-a exprimat respectul față de administrația condusă de Donald Trump, menționând că contactele cu partea americană au evidențiat o înțelegere de principiu în ceea ce privește necesitatea dialogului, protejând în același timp interesele naționale ale ambelor părți. „Spre deosebire de Europa, care – și aici includ și Marea Britanie – ignoră complet cauzele situației actuale, există o dorință în Statele Unite de a aborda miezul problemei”, a declarat el.
Rusia a lansat o invazie pe scară largă în Ucraina în urmă cu peste trei ani, iar aliații occidentali au oferit un sprijin militar semnificativ Kievului pentru a face față agresiunii ruse. Eforturile de negociere pentru încetarea războiului au fost relansate abia după ce Donald Trump a preluat funcția în ianuarie. Lavrov a menționat că aliații europeni au fost lăsați în afara discuțiilor dintre SUA și Rusia, ceea ce a alimentat temerile că Washingtonul ar putea negocia un acord favorabil Moscovei.
Conflictul a dus la moartea a cel puțin 12.737 de civili ucraineni și rănirea a 29.768 de persoane de la începutul invaziei ruse pe 24 februarie 2024, conform datelor ONU. În plus, Rusia invocă protejarea rusofonilor din Donbas ca un motiv pentru acțiunile sale militare. De asemenea, Kremlinul consideră „revolta populară din Maidan” ca fiind o „lovitură de stat” cu sprijin occidental, deși protestele ucrainenilor au fost motivate de corupția regimului prorus al lui Viktor Ianukovici.
Analistul ucrainean Ruslan Bortnik a adăugat că, în ciuda acuzațiilor de extindere a NATO, Kremlinul nu ia în considerare motivele pentru care fostele republici sovietice și țările din fostul lagăr socialist au dorit să se alăture Alianței Nord-Atlantice după căderea comunismului. „Dacă voia, Rusia putea să se transforme din 1991 într-un pol de atracție pentru fostele republici, nu să devină o ‘sperietoare’ pentru vecinii săi”, a concluzionat expertul.
