Iohannis, Ciolacu și Ciucă, înștiințați din timp despre criza bugetară ce bântuie România
Conducerea politică a României, inclusiv președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a fost informată încă din august 2024 despre riscurile unei crize bugetare iminente, conform unor documente „strict confidențiale”. Aceste informații au fost confirmate de fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș.
Documentele au fost transmise în regim confidențial către Președinție, Guvern și Senat, pentru a evita o „criză de neîncredere” în capacitatea României de a-și plăti datoriile. Boloș a subliniat că în anul 2024, majoritatea politicienilor vorbeau despre menținerea impozitelor și taxelor, el fiind singurul care trimitea informări referitoare la situația bugetului. Execuția bugetară a fost publicată lunar, evidențiind evoluția deficitului bugetar.
Președintele țării, premierul și șeful Senatului au fost avertizați că România riscă incapacitatea de plată dacă nu se iau măsuri urgente pentru reducerea deficitului bugetar. Un document intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni” a atras atenția asupra situației financiare precare a țării. Conform acestui document, lipsa unor măsuri bugetare imediat adoptate ar putea conduce la depășirea țintei asumate de deficit, cu consecințe negative asupra costului finanțării deficitului bugetar.
Europa Liberă a obținut șase documente oficiale, toate etichetate „strict confidențial”, prin care Iohannis, Ciolacu și Ciucă au fost informați între august și decembrie 2024 despre riscurile ca România să încheie anul cu un deficit bugetar semnificativ mai mare decât cel estimat. Finanțele au avertizat despre posibilitatea ca România să nu găsească suficiente fonduri pentru plata pensiilor și salariilor majorate substanțial de guvernul Ciolacu, precum și despre riscurile de retrogradare a țării în ceea ce privește atractivitatea pentru investitori.
La plecarea sa de la Ministerul Finanțelor pe 24 decembrie, deficitul bugetar era de 8,43%, echivalentul a 148 de miliarde de lei, iar România avea să încheie anul cu un deficit de 9,3%, adică aproape 153 de miliarde de lei.
Într-o primă reacție, Marcel Ciolacu a negat că România riscă un colaps economic, adresând acuzațiile referitoare la un „dezastru economic” lăsat în urmă. El a criticat teoriile „alarmiste” despre situația economică, afirmând că execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica utilizarea fondurilor publice. Ciolacu a declarat că, dacă este necesar, este dispus să accepte orice consecințe pentru realizarea unor proiecte esențiale pentru România, cum ar fi Autostrada Moldovei.
