Impactul deciziei Poloniei asupra crizei migrației în UE: Schengen se apropie de sfârșit, iar Moscova câștigă teren
Libertatea de circulație în UE a primit un nou setback, după ce Polonia a decis să introducă controale de frontieră cu alte state membre. Începând de săptămâna viitoare, Varșovia va aplica controale la punctele de trecere a frontierei comune cu Germania și Lituania.
Contre între Polonia și Germania
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că este obligat să introducă controale la frontieră pentru a „reduce la minimum fluxurile necontrolate de migranți peste granița polono-germană”. Sursa îngrijorării lui Tusk provine din regimul de frontieră mai strict implementat de noul cancelar german, Friedrich Merz, care a intrat în funcție în luna mai. Noile măsuri permit polițiștilor de frontieră germani să oprească și să expulzeze pe oricine încearcă să intre în țară fără documentele necesare, iar poliția federală poate respinge solicitanții de azil la frontieră în anumite condiții.
Contrar afirmațiilor lui Tusk, autoritățile germane au raportat că doar 3.488 de migranți au fost întorși la granița comună cu Polonia, evidențiind tensiunile dintre Germania și Polonia, care cresc de mai mult timp.
Măsurile de control și consecințele lor
Predecesorul lui Merz, Olaf Scholz, a introdus controale „temporare” la frontieră în toamna anului 2023, măsuri care au fost extinse recent. Se pare că aceste controale au avut efect, numărul migranților ilegali care au intrat în Germania scăzând de la 127.549 în 2023 la 83.572 anul trecut, iar autoritățile speră că acesta va scădea la puțin peste 30.000 până la sfârșitul acestui an.
Merz a promis măsuri și mai stricte împotriva trecerilor ilegale de frontieră, pentru a răspunde preocupărilor exprimate de aproape un sfert dintre germani care au votat pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) la alegerile din februarie. Legislația sa a generat controverse, criticii susținând că încalcă constituția UE, în timp ce susținătorii afirmă că aplică termenii Acordului de la Dublin.
Problema migrației în Polonia
În Polonia, problema migrației este mai veche, iar țara se confruntă cu presiuni de ambele părți. De la sfârșitul anului 2023, Polonia se confruntă cu o presiune crescută la est, în special de-a lungul frontierei de 400 de kilometri cu Belarus, unde autoritățile belaruse și ruse desfășoară o campanie de „migrație înarmată” împotriva UE. Anul trecut, peste 30.000 de migranți au trecut în Polonia prin această rută, o creștere de 16% față de 2023.
Migrația a influențat alegerile prezidențiale din Polonia, câștigate de candidatul conservator Karol Nawrocki, susținut de partidul Lege și Justiție (PiS). Nawrocki a declarat că „trebuie să se restabilească ordinea la granița de vest”, ceea ce a intensificat presiunea asupra lui Tusk de a combate fluxul de migranți în Polonia.
Consecințele asupra Spațiului Schengen
Ultima decizie a Poloniei privind controalele de frontieră subliniază provocările cu care se confruntă UE în gestionarea crizei migrației. Aceasta sugerează că Belarus și Rusia au succes în provocarea haosului și instabilității în Europa prin utilizarea migrației ca armă. Polonia nu va fi singura țară care va ceda sub presiunea limitării libertății de mișcare în interiorul blocului comunitar.
Fostul cancelar german, Angela Merkel, a criticat noul regim de frontieră al lui Merz, subliniind că procesul de azil ar trebui să fie aplicat eficient, chiar la graniță. Cu toate acestea, politicile sale anterioare de azil cu uși deschise ar putea fi responsabile pentru slăbirea blocului comunitar.
Conflictul dintre Merz și Tusk reflectă esența problemei cu care se confruntă UE în gestionarea crizei migrației. Devine evident că, pentru a menține libertatea de mișcare în interiorul blocului comunitar, UE trebuie să își protejeze granițele externe cu fermitate, lucru pe care nu pare capabilă să-l facă. Până atunci, Merz a clarificat poziția Germaniei: fiecare națiune este pe cont propriu.

