Impactul cofelinei asupra creierului în timpul somnului
Un nou studiu realizat de Universitatea din Montreal a arătat că, pe lângă efectul cunoscut de a ne menține treji, cofeina modifică activitatea cerebrală și în timpul somnului. Aceasta slăbește undele asociate cu odihna profundă și afectează procesele de refacere cognitivă, în special la tineri.
Oamenii de știință au descoperit că, deși cofeina crește complexitatea semnalelor cerebrale, ar putea împiedica un somn odihnitor. Cofeina nu doar că ne menține în alertă, ci modifică efectiv modul în care funcționează creierul. Tinerii cu vârste între 20 și 27 de ani sunt afectați într-o măsură mai mare de aceste efecte.
Analizele ulterioare au arătat că cofeina influențează oscilațiile lente ale activității electrice cerebrale, cunoscute sub denumirea de unde delta, teta și alfa. Acestea sunt asociate cu un somn profund și restaurator, însă cofeina le slăbește, mai ales în faza de somn non-REM, esențială pentru consolidarea amintirilor și reîncărcarea funcțiilor cognitive.
Neurocercetătorul Karim Jerbi de la Universitatea din Montreal afirmă: „Aceste modificări sugerează că, chiar și în timpul somnului, creierul rămâne într-o stare mai activată, mai puțin restauratoare, sub influența cofeinei.” Această schimbare a activității ritmice a creierului ar putea explica de ce cofeina afectează eficiența cu care creierul se recuperează peste noapte, având posibile consecințe asupra procesării memoriei.
În cadrul studiului, cercetătorii au recrutat 40 de voluntari și le-au monitorizat activitatea cerebrală prin electroencefalograme (EEG) pe parcursul a două nopți. Într-una dintre nopți, participanții au primit un placebo, iar în cealaltă, o capsulă cu 200 de miligrame de cofeină, echivalentul a una-două cești de cafea. Diverse metode statistice au fost utilizate pentru a valida rezultatele și a confirma că diferențele observate în activitatea cerebrală au fost provocate de consumul de cofeină, demonstrând tendința spre criticitate și o activare neuronală mai intensă.
Neurocercetătoarea Julie Carrier, de asemenea de la Universitatea din Montreal, explică: „Deși această stare este utilă în timpul zilei pentru concentrare, ea ar putea interfera cu odihna pe timp de noapte.” Creierul nu s-ar relaxa și nici nu s-ar recupera corespunzător.
Cercetătorii sugerează că modificările cerebrale apărute odată cu înaintarea în vârstă ar putea fi responsabile pentru reacțiile diferite în funcție de vârstă. Moleculele de adenozină se acumulează treptat în creier pe parcursul zilei, conducând la apariția senzației de oboseală spre seară. Cofeina acționează prin blocarea receptorilor cu care interacționează adenozina, oferindu-ne astfel o energie temporară.
Receptorii de adenozină sunt mai numeroși în creierele tinere, ceea ce ar putea explica de ce tinerii sunt mai sensibili la efectele cofeinei, atât la cele pozitive, de energizare, cât și la cele negative, care mențin creierul prea activ în timpul nopții. Studiul subliniază importanța de a înțelege cum afectează cofeina creierul în timpul somnului și în funcție de vârstă.
