Contextul plafonării prețurilor la gaze
Guvernul României propune o diminuare treptată a plafonării prețurilor la gaze naturale, o măsură care, conform Asociației Energia Inteligentă, nu mai reprezintă o protecție socială reală din anul 2023. Expertul Dumitru Chisăliță atrage atenția că această plafonare este, de fapt, o operațiune de finanțare mascată a statului, bazată pe amânări și transferuri de costuri către consumatori.
Avertismentele expertului în energie
Chisăliță critică planul guvernului de a prelungi plafonarea cu un an și de a reduce treptat acest plafon, subliniind că nu înțelege scopul acestei măsuri. El menționează că prețurile pe bursa de gaze din România au crescut constant, în ciuda variabilității măsurilor de plafonare, și că este necesară o clarificare asupra acestei tranziții.
Posibile consecințe ale eliminării plafonării
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că schema de plafonare va fi eliminată treptat, dar experții în energie contestă această opțiune. Chisăliță subliniază că actuala plafonare permite statului să amâne plățile și să cosmetizeze execuția bugetară, în timp ce consumatorii suportă costurile. De asemenea, se estimează că fiecare consumator român a beneficiat de aproximativ 3.000 de lei prin plafonare, dar a plătit suplimentar circa 6.920 de lei față de costul corect al energiei.
Impactul asupra consumatorilor și pieței
Chisăliță afirmă că plafonarea nu este o măsură benefică pentru piață și că prețul gazelor naturale a crescut constant, în contrast cu tendințele internaționale de scădere a prețului. El explică că menținerea plafonării este avantajoasă pentru stat și pentru unii furnizori, dar nu pentru consumatori, care continuă să suporte costuri suplimentare din cauza întârzierilor statului în onorarea obligațiilor legale.
Concluzie
Propunerea guvernului de a reduce treptat plafonarea prețurilor la gaze ridică semne de întrebare și incertitudine, având potențialul de a afecta în mod negativ consumatorii și economia pe termen lung.
